POEM la PIAN (dosarele XYZ)

POEM la PIAN (dosarele XYZ)
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"

Când mă uit la pian şi (nu) sunt de acord,

nu înseamnă că ştiu să nu tac, să nu cânt –

dacă pot şi nu vreau, nu-i ca vreau şi nu pot

să ascult ce n-am fost şi să uit ce nu sînt!

Dacă „este nimic” şi „nu-i tot”, nu-i absurd

să iau tot din nimic şi nimic de la tot –

şi să fiu judecat/condamnat pentru furt:

mort abstract după viu, viu concret după mort!

Şi mă-ntind, şi mă-ncerc – şi naiv, şi savant –

şi mă dau la pian să mă facă neant,

să mă cânte la cei care ştiu ne/greşit:

am ajuns, am plecat, am văzut, am venit!

Nici atunci nu ştiam, nici acuma nu ştiu

ce înseamnă să-nvăţ a fi mort după viu,

ce înseamnă să uit a fi viu după mort

când mă uit la pian şi (nu) sunt de acord!

Nu ştiam şi nu ştiu, dar învăţ – nu-i frumos

cu Moldova de Sus prin Moldova de Jos?

Am venit, am văzut, am plecat, am ajuns

cu Moldova de Jos în Moldova de Sus!

NEC PLUS ULTRA, Colecție

Citit 2326 ori Ultima modificare Luni, 30 Septembrie 2024 16:36

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.