Aproximativ 150 de sindicaliști din educație, sănătate, siderurgie, comerț, și nu numai, au participat, miercuri, 10 septembrie, la cea de-a doua acțiune de protest organizată în ultimele două săptămâni la Galați. Pichetarea Prefecturii a fost organizată de Cartel Alfa, CNSLR Frăția, CNS Meridian și Sindicatul Învățământului Preuniversitar (SIP) Galați.
Motivul protestului, conform sindicaliștilor, îl reprezintă măsurile de austeritate luate de Guvernul Bolojan „numai împotriva cetățenilor”. „Constatam cu îngrijorare că, deși primul pachet de măsuri a fost doar împotriva salariaților, pensionarilor, elevilor, studenților, mamelor, grupurilor vulnerabile, apare al doilea pachet de măsuri ce conține măriri de taxe și impozite, disponibilizări haotice făcute din pix, în timp ce ne trezim cu facturi duble sau triple la energia electrică, cu creșteri majore la alimentele de bază, medicamente și servicii din cauza creșterii accizelor și TVA-lui, toate acestea ducând la scăderea dramatică a nivelului de trai al românilor”, conform unui comunicat remis anterior de organizatori.
„Nu e drumul corect”
Miercuri, la protest, liderul Cartel Alfa Galați, Romică Gîrneață, a dat mai multe detalii: „Noi suntem sindicate și trebuie să atenționăm guvernul atunci când greșește. În momentul când toată presiunea este asupra cetățenilor, asupra salariaților, pensionarilor, elevilor etc, noi spunem că nu e drumul corect. Și spunem STOP.
Am tot demonstrat cu cifre că nu e drumul bun. Domnul Bolojan nu ascultă, domnul Nicușor Dan nu ascultă pe nimeni, deci dialogul social pentru ei este mort, deși Uniunea Europeană le trimite fonduri pentru dezvoltarea dialogului social! Eu asta nu înțeleg: Europa îți dă fonduri și tu nu suporți dialogul social, pentru că vedeți că nu primește pe nimeni la discuții.
Și astăzi la Galați am cerut clar demisia guvernului și vom merge în continuare doar pe aceste aspecte, cu ieșirea în stradă de la București din octombrie, la care va fi un singur punct: demisia guvernului”.
Procentul de boicot în școlile gălățene, circa 70 la sută
La rândul său, Nicoleta Ivan, președintele SIP Galați, ne-a spus: „Educația a fost aleasă primul domeniu care să fie sacrificat prin legea Bolojan, din păcate. Educația nu contează pentru guvernanții noștri. În Galați, colegii din cancelarii sunt revoltați, se simt neputincioși, pentru că nimeni nu a discutat cu noi. Când i-am spus domnului ministru al Educației că se zvonește că se mărește norma cu două ore, a zis că sunt zvonuri. Și acea lege Bolojan a apărut peste noapte, fără nicio consultare cu sindicatele. Au cerut totuși Institutului de Științe ale Educației să facă o analiză. Acesta a făcut o analiză foarte amplă, în care a zis că aceste măsuri nu sunt bune. Și ce a făcut domnul ministru? A scos acel studiu de caz și a mințit, făcând un raport ca și cum ar fi venit de la IȘE și în care se spunea că o să curgă lapte și miere dacă se iau aceste măsuri. Avem un ministru care minte! Nu poți să educi mințind colegii din sistem, elevii și profesorii!”, ne-a spus Nicoleta Ivan.
Conform acesteia, săptămâna aceasta se va continua cu boicotarea activităților de predare și vor fi căutate și alte metode de protest. „Dacă va fi nevoie și colegii vor dori, probabil vom ajunge și la grevă generală. În Galați sunt și unități care, în prima zi, au ales să facă festivitățile și care nu doresc să facă acest boicot. Din păcate, nu suntem uniți sută la sută. Procentul de boicot era luni undeva la 70 la sută”, ne-a mai spus lidera SIP Galați.
Semnături pentru o grevă socială
Conform președintelui Cartel Alfa Galați, protestele sindicaliștilor din Galați și din toată țara ar putea duce la prima grevă socială din România ultimului secol.
„Greva socială” nu este un termen juridic standard, dar descrie o grevă organizată la nivel larg, chiar național, cuprinzând mai multe sectoare de activitate, pentru apărarea intereselor economice, sociale și profesionale ale angajaților. Legea 367/2022 permite această formă de protest prin care angajații renunță colectiv și voluntar la muncă pentru a obține drepturi sau condiții de muncă mai bune. Conform legii, greva socială nu poate urmări scopuri politice.
O acțiune care s-ar putea încadra în acest tipar a fost cea din octombrie 1920, când aproximativ 400.000 de salariați au intrat în grevă generală pentru obținerea unor drepturi precum recunoașterea sindicatelor și eliminarea cenzurii.
„Noi deja am început, sunt deja două federații care au strâns semnături pentru o grevă socială îndreptată împotriva politicii de austeritate a guvernului și pe care pot să o facă salariații. Vom vedea spre sfârșitul lunii octombrie în ce stadiu suntem.
Ar fi o premieră, pe baza unei prevederi de vreo câțiva ani de zile, dar toată lumea trebuie să agreeze această formă de protest. Ar fi ca o grevă normală – știți foarte bine că înainte nu se putea face grevă sau nu se putea intra în conflict de muncă decât dacă erai în perioada de negociere a contractului colectiv, ceea ce îngrădea mult lupta sindicală. Iar acum este această prevedere nouă, cum că poți să faci grevă doar împotriva guvernului, dar trebuie un anumit număr de semnături. Cine semnează nu se duce la muncă, suportă suspendarea contractului de muncă, dar ne asumăm. Eu zic că atât cât ne-a scos guvernul din buzunar înseamnă mult mai mult decât două, trei, patru zile de grevă”, ne-a mai spus Romică Gîrneață.
