Acum fix trei ani, Galaţiul cânta prohodul transportului public în regim de maxi-taxi. Caşcarabetele dispăreau din oraş, lăsând cale liberă şi absolută operatorului monopolist ce promitea să se transforme în soluţia civilizată pentru transportul contribuabililor.
Nu puţini au fost cei care în primăvara lui 2016 credeau cu tărie că eliminarea din peisaj a operatorilor privaţi de transport în comun va scoate Galaţiul din situaţia de Babilon: se degaja traficul, se elimina evaziunea fiscală, călătorii nu mai circulau înghesuiţi, compania publică de transport avea şanse, cel puţin teoretic, fiind monopol, să fie resuscitată, iar serviciul atât de important oferit gălăţenilor să fie la standarde, dacă nu occidentale, măcar civilizate. Anii care au trecut, dar cu excepţia câtorva achiziţii care au mai coafat cât de cât, la suprafaţă, aspectul parcului auto al Transurb, nimic nu pare să se fi schimbat în bine. Autobuzele s-au învechit şi mai tare, înmulţindu-se alarmant situaţiile în care mijlocele de transport au sucombat în timpul curselor, tramvaiele sar de pe linie în mijlocul străzii, angajaţii au devenit tot mai nemulţumiţi de condiţiile de muncă, bugetul societăţii a ajuns motiv de dispute în Consiliul Local. În acest timp, călătorii numără cu zecile de minute, în staţii, întârzierile mijloacelor de transport care apar după un grafic scris nicăieri. În anul de graţie 2019, când gălăţenii nu mai au alternativă la transportul cu autobuzele care tremură din toate încheieturile, mai mai să se dezintegreze, pline de mizerie şi conduse de multe ori de şoferi plictisiţi şi de o aroganţă vecină cu proasta creştere, oraşul cu ai ei călători este ameninţat cu greva de angajaţii companiei, care vor salarii mai mari şi condiţii de lucru decente. În aşteptarea acestora din urmă, care ar trebui să se concretizeze în mijloace de transport promise, dar a căror soartă depinde de două licitaţii abia în curs, mai-marii oraşului anunţă că dependenţii de transportul în comun vor avea parte de cel mai modern sistem de e-tiketing din România. Accesul la informaţie, plată şi la bilete se va face diversificat şi electronic, să nu se mai plângă ţaţa Floarea de imprimanta aparatului de taxat care nu are tuş ori nu funcţionează deloc, sau de şoferul ţâfnos care nu are bani să îi dea rest la bilet. Ne aşteaptă vremuri glorioase, cu tramvaie noi, autobuze strălucitoare şi un sistem e-ticketing, cel mai tare din parcare. Păcat că la noi, deocamdată, parcarea-i cam goală, ca o staţie în care autobuzul a cam uitat să vină.
