Ştim cu toţii că "somnul raţiunii naşte monştri". Dar inclusiv această criză a coronavirusului ne-a demonstrat că urâtul din om poate fi adus la suprafaţa societăţii şi de lipsa de empatie, de educaţie, de acel minim de înţelegere pe care ar trebui să-l avem faţă de cel/cei de lângă noi.
Una dintre ştirile zilelor trecute a fost că, în judeţul Galaţi, comuna Cuca a intrat în carantină din cauza creşterii numărului de infectări. Cazul nu e singular în ţară, dar şocantă este reacţia viscerală a unora, după ce primarul din localitate, printr-o declaraţie destul de neinspirată, a indicat drept sursă a infectării o doamnă care, în urmă cu câteva săptămâni, a fost să viziteze nişte mănăstiri din ţară.
Presa a abundat în titluri de genul "După pelerinaj, şi-a infectat comuna cu coronavirus", neglijând, precum domnul primar, că ne confruntăm cu o răspândire comunitară a coronavirusului şi că principala cauză a creşterii numărului de cazuri nu este vizita la mănăstiri, ci nerespectarea măsurilor sanitare de protecţie.
S-a reuşit, în schimb, o nouă "înfierare" a lăcaşelor de cult drept "surse de infectare". Acest eveniment s-a suprapus şi cu măsura de anulare totală a pelerinajului din acest an la moaştele Sfintei Parascheva şi chiar de interzicere a accesului în biserică a celor care n-au "buletin de Iaşi"! Asta deşi, din nou, problema nu era atât accesul în biserică, cât respectarea măsurilor de protecţie sanitară şi, eventual, de îndepărtare de la aceste manifestări a celor care se lasă "în voia Domnului", în loc să poarte mască într-un spaţiu public.
Mai simplu a fost pentru autorităţi să interzică "staţionarea în apropierea lăcaşelor de cult", în loc să caute soluţii, cam tot aşa cum iarna îi este mai uşor să închidă drumurile naţionale, decât să să-şi bată capul cu un sistem eficient de deszăpezire! Dar dincolo de asta, mai grav, s-au găsit indivizi care, pornind de la aceste stângăcii ale autorităţilor, să se simtă încurajaţi să reverse, în numele "raţiunii" şi al "libertăţii de exprimare", o mulţime de mizerii în capul credincioşilor, catalogaţi drept "o şleahtă de fanatici care răspândesc boli şi mizerie".
Autorităţile nu au reuşit să găsească un echilibru între necesitatea protejării interesului public şi cel al libertăţii individuale, inclusiv religioase. În fapt, o astfel de problemă i se pare atât de minoră, încât nici nu-şi bate capul cu asta. În acest timp, asistăm la un clivaj în societate - poate nu ameninţător imediat precum coronavirusul - dar deloc de neglijat ca pericol la nivel de comunitate.
Cine se îndoieşte de asta, să se uite în istorie şi să vadă câte victime au făcut intoleranţa şi xenofobia, fie ea de rasă, politică sau religioasă. Şi, de cele mai multe ori, toate nenorocirile au început tot cu nişte "simple înjurături"!
