Mai ţii minte, dragul meu Galaţi, acum doi ani erai în mare sărbătoare. Ca să fiu cinstită, era mai mult kitsch, zgomot şi ţigăneală pe bani mulţi decât sărbătoare… dar tot era ceva! Erau câte trei zile de concerte în care-ţi veneau artişti mai mari şi mai obscuri să-ţi cânte la serbări. Faleza devenea bazar colorat plin de comercianţi şi de corturi! Mirosea până departe a vin botezat şi fiert, a mititei pe grătar şi-a vată de zahăr. Şi câte patru zile în şir se devia circulaţia ca să poată tot gălăţeanul să petreacă… şi să se închine, pentru că manifestările laice erau la concurenţă cu cele duhovniceşti. În alte vremuri, aveai parte şi de focuri de artificii, de parade şi se decernau cetăţenii de onoare şi premii ale municipiului fără număr… dar şi fără (prea multe) merite.
Uite că anul trecut pe vremea asta n-am mai celebrat „Sărbătorile Galaţiului”, aşa cum fuseserăm obişnuiţi de autorităţi de prin ’92 încoace, ci “Zilele Sfântului Apostol Andrei”. Da’ tot cu concerte şi cu târg la pachet. Şi asta pentru că, tot din 2019,“Zilele Municipiului Galaţi” au fost mutate vara, în săptămâna care cuprinde ziua de 6 iunie, de luni până duminică, în fiecare an.
Bine, în afară de mine, nu-mi amintesc să-ţi fi urat careva public „La mulţi ani”. Nu de alta, dar ziua de 6 iunie, aleasă de autorităţi pentru că la data aceea Galaţiul era administrat de „Comisiile Orăşeneşti” - primul organism administrativ modern, nu înseamnă mare lucru pentru cetăţenii de rând. Poate pentru Primărie…
La început de iunie ori la sfârşit de noiembrie, uite că anul acesta nu prea ai mai avut ce sărbători. Pandemia a dat totul peste cap. Dacă n-ar fi fost ea, în vremurile astea electorale, îţi dai seama ce benchetuială pe bani publici ar fi ieşit?! Aşa, ai rămas doar cu luminiţele aprinse pe străzile principale de sărbători. Frumoase şi strălucitoare, nu zic nu, cam ca promisiunile care ţi se fac în campanie.
Ce mai prosperitate pentru toţi şi toate, ce mai investiţii în sănătate, ce mai aeroport îţi construiesc candidaţii din vorbe. El Dorado ai să fii! Dar numai până pe 6 decembrie. În seara aceea, după ce s-or număra voturile, vor începe să pălească promisiunile, până ce vor fi uitate. Doar până la viitoarea campanie electorală, când vor fi scuturate de praf şi repuse pe tapet.
În concluzie, fie că-i sărbătoarea ta, fie că nu mai e, nişte gânduri bune şi urări sincere nu-ţi strică: Să ne trăieşti, Galaţiule drag, bată-te-ar norocul! Că doar la el a mai rămas speranţa. Iar norocul poate şi-l vor face gălăţenii cu mâna lor. Cu mâna şi ştampila de vot…
