Odată cu apariția primelor vaccinuri împotriva COVID-19, o bună parte dintre noi am respirat ușurați, sperând la o revenire destul de rapidă la viața de dinaintea pandemiei. În lumina noilor date, însă, războiul umanității cu virusul SARS-CoV-2 pare abia la început, având toate semnele că s-ar putea transforma într-o luptă de uzură.
În primul rând, rata la care sunt produse în prezent vaccinurile anti-COVID-19 este mult prea mică pentru a asigura nevoile fiecărui stat în parte. Deja, la sfârșitul săptămânii trecute, grupul farmaceutic american Pfizer, asociat cu laboratorul german BioNTech, a avertizat că nu va fi în măsură, până la începutul lui februarie, să furnizeze în ţări din Uniunea Europeană cantităţile săptămânale la care s-a angajat inițial. Fără o suplimentare masivă a liniilor de producție, o campanie rapidă de vaccinare care să asigure imunitatea de masă este, pur și simplu, de domeniul fantasticului.
În al doilea rând, chiar dacă aceste probleme, de natură tehnică - să le spunem - s-ar rezolva într-un interval scurt de timp, rămâne chestiunea modului în care autoritățile sunt pregătite pentru o campanie de vaccinare în masă. Până duminică, la ora 11,00 (ultimele date disponibile - n.red.), în România fuseseră vaccinate aproape 169.000 de cadre medicale, potrivit cifrelor oficiale. Alte aproximativ 210.000 de persoane încadrate în etapa a II-a de vaccinare se înscriseseră în platforma electronică disponibilă.
Veriga slabă în acest sistem rămâne capacitatea slabă de organizare a autorităților centrale și locale, deopotrivă. Iar dacă la oraș centrele de vaccinare vor fi disponibile, totuși, la sate procesul de vaccinare, acolo unde el se va desfășura, va fi și mai dificil.
Vedem, astfel, că mult așteptata perioadă post-COVID este mai departe decât am vrea să credem și că răbdarea și respectarea măsurilor sanitare sunt singurele noastre opțiuni în acest război.
