E un martie pandemic, vremea e amestecată, nici soarele nu prea mai reușește să ne spulbere pesimismul. Ar trebui să fie o lună un pic mai plină de lumină și de bucurii, dar parcă anul acesta nimic nu ne mai readuce zâmbetul pe buze. E și greu, cu grija constantă fie pentru copii, fie pentru părinți, fie pentru ambele categorii, cu dificultățile de tot felul, cu prețuri explodate și fără măcar o supapă pentru toată presiunea pe care o resimțim.
Sâmbătă, la coadă la un supermarket, după ce se sfătuiseră unul cu altul ce flori să le cumpere consoartelor, doi gălățeni comentau, cu vocea nu prea joasă, că "măcar anul ăsta nu mai dau (soţiile n.a.) banii pe striperi, coafor şi restaurant". Se bucurau, de parcă făcuseră afacerea vieţii lor, că s-a sărit peste petrecerea de 8 Martie anul acesta. Nu ştiu de ce, dar mi s-a strâns stomacul de greaţă, mai ales că stimabilii puseseră în coş şi nişte beri craft de import, pe care, sincer, nu cred că aveau să le bea consoartele. Oare cât de mic la suflet poţi să fii să te bucuri, fie şi în glumă, că femeia pe care se presupune că o iubeşti, de care ţi-ai legat viaţa, împreună cu care ai copii şi cu care faci casă de vreo 20 de ani, nu se mai bucură, o dată pe an, de o ieşire "ca fetele", cu prietenele sau colegele? Culmea este că de multe ori atitudinea aceasta de macho nici măcar nu porneşte dintr-o convingere, ci doar din dorinţa de a nu pica de fraier în faţa amicilor, despre care, până la urmă, doar soţiile lor ştiu cum se poartă, în realitate, între patru ochi.
Cu toate că nu prea mă duceam la petrecerile de la restaurant nici înainte de pandemie, înţeleg nevoia doamnelor nu neapărat de a mângâia striperul (deşi, până la urmă, şi asta e de înţeles, când soţul din dotare s-a lăsat pe tânjală, a făcut burtă de bere şi se dă cu parfum doar la sărbători), ci de a socializa doar între ele, de a se încuraja una pe cealaltă, de a-şi arăta una alteia pozele copiilor şi nepoţilor, de a se bucura de câteva ore în care ele nu trebuie să servească pe nimeni, iar cineva are grijă să aibă ele mâncare pe masă, vin în pahare şi muzică de dans.
Evident, nu toţi partenerii de cuplu sunt precum cei din povestea mea adevărată, şi mă bucur că nu este aşa. Vor fi astăzi mulţi bărbaţi care vor oferi din suflet cadouri şi flori iubitelor lor. Şi aceia, cu siguranţă, sunt şi apreciaţi, şi răsfăţaţi în restul zilelor din an. Pentru restul am un sfat, absolut dezinteresat: dacă dăruiţi ceva, faceţi-o din suflet, femeile simt ipocrizia. O cină pregătită de voi sau comandată, o floare şi un masaj pot face minuni, dacă vin din inimă.
