„Distracție?! Asta ne trebuie nouă?!”, pufnesc unii gălățeni, înecându-se de revoltă, în comentariile postate la articolele care anunță evenimentele pregătite de autorități pentru 1 Iunie și Zilele municipiului Galați. „La cât suntem de săraci și de amărâți, circ ne trebuie!”, continuă indignarea. E drept, nu plesnim de bunăstare, dar nici săraci lipiți pământului nu ne putem numi. O fi egoism, nu zic nu, dar mie mi-e de-ajuns să aflu despre un elev sau student gălățean, cu performanțe la olimpiade, concursuri, competiții de orice fel, ori care a obținut bursă la o prestigioasă universitate și mă simt mai bogată și mai împlinită. Știți de ce? Pentru că vine o generație care va ști, va putea și va face mai mult decât a reușit generația mea! Chiar dacă în vreun alt colț de lume... Da, avem motive întemeiate de amărăciune, dar poate că nu ne strică măcar din când în când să ne ridicăm privirea! Să ne bucurăm că suntem la noi acasă. Uitați-vă la oamenii fugiți din calea războiului, cu viața într-o sacoșă…
„Distracție ne trebuie când în spitale se moare?!”, vin în val comentariile. Da, spitalele sunt o plagă deschisă. Și nu cred că-i de-ajuns doar să punem un plasture ori să dăm cu var. Nepăsarea cronică și comoditatea acută a halatelor albe sau albastre pot fi la fel de periculoase ca nosocomialele. Poate de aceea, odată cu spitalele, ar trebui să mai primenim și sufletele și gândirea unora dintre cei care înfăptuiesc actul medical…
„Locuri de muncă, nu distracție!”, scriu contestatarii petrecerilor publice. Joburi sunt, doritori nu se prea găsesc, scot la iveală, mai de fiecare dată, bursele locurilor de muncă. Poate că și angajatorii oferă prea puțin în raport cu pretențiile potențialilor angajați. Poate că nici candidații nu se ridică la așteptările celor care caută forță de muncă. Însă, e drept, Galațiul îmbătrânește așteptând investitori de anvergură sau măcar o companie comparabilă cu șantierul naval și combinatul. Hai că poate se va trezi din moarte clinică Parcul Industrial. Și acesta chiar ar fi un motiv de sărbătoare!
„Distracție?! Bani risipiți!”, e verdictul altora. Da, numai că banii se risipesc oricum. Îmi amintesc și acum vorbele fostului primar Marius Stan: „În anii trecuți spectacole nu se făceau, evenimente nu și totuși banii se cheltuiau. Pe ce?!”.
„Distracție? Brăilenilor le crește un Pod peste Dunăre. Nouă ne cresc bălării și grămezi de gunoaie…”, ripostează alți gălățeni. Într-adevăr, nu există măcar o investiție care să pună Galațiul pe hartă. Dar poate că asta ține și de noi. Și înainte de a ne întreba dacă distracția ne trebuie, ar trebui să aflăm ce-i lipsește orașului: gălățeni cu bun-simț, cu înțelepciune și cu implicare… de sus în jos și de jos în sus...
