De câţiva ani buni încoace, în administraţia publică românească s-a "inventat" sau, mai bine zis, s-a generalizat, clauza suspensivă. Procedura în sine este una perfect legală şi permite desfăşurarea unei licitaţii înainte de a fi asigurată finanţarea pentru o lucrare sau un serviciu. Mai concret, se licitează, de exemplu, proiectarea şi/sau construcţia unui drum în avans, iar când vin banii, se trece deja la realizarea proiectului, fără a se mai pierde luni sau ani pentru desfăşurarea licitaţiei.
În principiu, iniţiativa este benefică, pentru că, din cauza birocraţiei sufocante din România, întârzierile pot ajunge atât de mari, încât există riscul ca investiţia cu pricina să nu se mai poartă încadra în termenele legale de plată sau de finanţare.
Tipic românesc, însă, de la o facilitate care poate salva o investiţie, s-a ajuns la abuz, astfel încât nu mai există, practic, licitaţie care să nu se desfăşoare fără "clauză suspensivă".
Pe de o parte, acest lucru le poate crea probleme mari constructorilor, care sunt obligaţi să liciteze "orbeşte" şi se pot trezi la un moment dat că şi-au adjudecat mai multe contracte decât au capacitatea de a realiza.
Pe de altă parte, oamenii simpli nu mai fac diferenţa dintre o lucrare pentru care există cu adevărat bani şi una pentru care se face licitaţie doar în aşteptarea unei posibile finanţări. Mai mult, reprezentanţii autorităţilor publice profită frecvent de confuzie şi prezintă proiectele cu clauză suspensivă ca fiind mari succese, deşi în multe cazuri nici măcar nu au apucat să depună dosarul de finanţare, iar respectiva investiţie este, de regulă, una extrem de îndepărtată în timp, iar uneori chiar iluzorie.
Exemple sunt nenumărate, numai în Galaţi fiind de notorietate modernizarea portului, construcţia aeroportului, a unui nou corp de clădire la Spitalul Judeţean şi a drumului expres Galaţi - Călăraşi, reabilitarea bulevardului Coşbuc şi a Falezei Dunării, numeroase modernizări de drumuri judeţene, restaurarea Palatului Gheorghiu, renovări energetice pentru o mulţime de clădiri şi alte zeci de proiecte care mai de care mai atractive şi mai... "suspensive".
Înţelege oricine că "negustorul" trebuie să-şi laude marfa pe care o pune pe taraba comunităţii, dar de la asta şi până la a-i minţi pe oameni cu nonşalanţă e o diferenţă cam mare. Şi totul ţine de bun-simţ, pe care însă politicienii îl au se pare doar cu... clauză suspensivă.
