Ne apropiem de jumătatea anului, iar discuţiile despre majorarea salariului minim au început să fie din ce în ce mai prezente în spaţiul public.
Într-un fel, dezbaterea este normală, pentru că inflaţia a erodat puternic veniturile românilor în ultimii doi ani, iar cei mai mulţi dintre salariaţi speră într-o majorare care să acopere măcar creşterea preţurilor, care par să nu se mai oprească, deşi toată lumea, bancheri şi economişti împreună, prognozează scăderea inflaţiei până la valori cu o singură cifră. Dar, de fapt, scăderea creşterii este tot creştere...
Pe de altă parte, 2024 este an multiplu electoral, iar partidele aflate la guvernare şi-au făcut un obicei să le mai dea votanţilor, la astfel de ocazii, câte-o sută, două de lei, pentru a mai acumula ceva capital electoral.
Pe cifre, actualul salariu minim, de 3.000 de lei brut, înseamnă aproape 1.900 de lei în mână, bani care condamnă pe oricine la sărăcie. Şi nu mai puţin de 2 milioane de români pleacă lunar acasă cu aceşti bani, iar numărul celor plătiţi cu minimul pe economie creşte accelerat (cu sute de mii de persoane) la fiecare majorare guvernamentală, pentru că firmele private nu pot ţine pasul, economic vorbind, cu deciziile politicienilor, ale căror calcule sunt, de regulă, exclusiv electorale.
După ce salariul minim brut a fost majorat de la 2.550 la 3.000 de lei anul acesta, discuţiile se poartă acum pe intervalul 3.500-4.000 de lei. O astfel de creştere substanţială ar fi cel mai probabil insuportabilă pentru micile afaceri, care şi-aşa suflă din greu la 3.000 de lei, în condiţiile în care majorările din sectorul bugetar au dus salariul mediu la aproape 7.000 de lei, practic, dublu faţă de cât câştigă angajaţii de la privat, care au ajuns în cvasitotalitate să jinduiască la un post la stat...
Peste toate acestea, salariul minim european, adoptat nu demult, ar trebui să intre în vigoare tot din 2024. Iar în condiţiile unui salariu mediu umflat permanent din considerente electorale, aplicarea reglementărilor europene ar însemna creşterea salariului minim până la peste 4.000 de lei.
Într-o astfel de realitate, cu inflaţie, alegeri şi obligaţii europene, puse una peste alta, n-ar fi deloc exclus ca, în urma viitoarei majorări importante, toţi românii din economia reală să ajungă să aibă acelaşi salariu, cel minim. Ar fi dovada incontestabilă că economia României este "perfect" disfuncţională. Partea şi mai proastă e că politicienii care au adus-o în starea asta îşi vâră în continuare pixul în ea câte-un pic, pic, pic, până n-o mai rămânea nimic, vorba cântecului...
