Noile planuri de apărare ale NATO, ce urmează să fie aprobate în aceste zile la summitul de la Vilnius, vor pune România în mod oficial în prim-plan, ca țară-pivot a strategiei Alianței în zona Mării Negre
Ajungem astfel într-un punct pentru care diplomația românească a militat de ani, zeci de ani, respectiv acela de a i se acorda Mării Negre o atenție geostrategică și geopolitică extinsă.
Din păcate, doar atunci când războiul a ajuns la porțile Europei a început să se acorde acestei zone importanța pe care o merita. În fine, poate unii i-au înțeles importanța, dar n-au vrut să ”deranjeze” Moscova. În general, avertismentele vizavi de Rusia venite din Europa de Est au fost considerate, poate, prea ”exagerate”...
Dincolo de aceste neajunsuri, trebuie să remarcăm capacitatea de adaptare de care NATO a dat dovadă. Toate polemicele au fost lăsate deoparte în fața pericolului rusesc, iar importanța strategică a Mării Negre, în sfârșit, recunoscută. Întărirea rapidă a Flancului Estic, inclusiv în România, dar și revizuirea tuturor planurilor de acțiune sunt dovezi concrete în acest sens.
La summitul de la Vilnius vor fi aprobate noile planuri strategice, se știe încă de pe acum, de exemplu, că 300.000 de militari vor forma structurile de intervenție rapidă în caz de conflict. România ar urma să ceară suplimentarea trupelor NATO de pe teritoriul său, unele demersuri s-au făcut deja, rămâne însă de văzut care va fi decizia finală în acest sens.
Un alt punct important va fi cel legat de transformarea țintei de 2 la sută din PIB pentru cheltuielile de Apărare – mai degrabă opțională până acum – în limita minimă la nivelul bugetelor naționale. Asta echivalează cu mobilizarea unor fonduri importante. Până în prezent, industria europeană de Apărare, deși performantă, nu avea un grad de angajament pe măsura unor confruntări precum cea din Ucraina, care amintește prin proporțiile sale de Al Doilea Război Mondial. Pur și simplu, nimeni nu mai credea că așa ceva ar mai putea fi posibil în Europa! Dar iată că evenimentele ne-au pus în fața altei realități.
Desigur, pe agenda de la Vilnius se mai află și alte subiecte importante – aderarea Suediei, ”semnalul” așteptat din partea NATO de Ucraina, relațiile cu țările din Balcanii de Vest. Nu sunt chestiuni simple. Un lucru putem spune sigur: NATO s-a trezit din ”somnul” care a permis Rusiei să nască ”monștrii” războiului.
