Pentru că ne aflăm în plină vară, aproape că ne-am obișnuit cu canicula și cu fenomenele meteo extreme, care apar din ce în ce mai des. Așa cum știm, aceste fenomene, de cele mai multe ori, sunt însoțite de ploi în averse, însemnate cantitativ. În Galați, avertizările meteo în acest sens ne dau fiori, în ultima vreme, din ce în ce mai des. Și mai vin însoțite și de mesaje RO-Alert, menite să ne avertizeze și să ne sfătuiască să stăm în casă, parcă el, bietul sistem informatic transmiţător al avertizării ar ști că, după doar câteva minute de ploaie, gălățenii se simt ca pe timpul lui Noe.
Coșmarul șoferilor începe odată cu primii stropi. Arterele din buricul orașului se transformă în fântâni arteziene, iar deplasarea la volanul mașinii devine o adevărată aventură. Într-un oraș și așa supraaglomerat, cu șoferi recalcitranți și pe timp de vizibilitate maximă, cu reguli de circulație respectate din doi în trei și cu pietoni neatenți care fac slalom printre mașini, o ploaie torențială a transformat urbea de la Dunăre într-un adevărat infern. Este incredibil cum, în secolul acesta, când totul este digitalizat, când edilii urbei se laudă cu fonduri de amenajare și reamenajare a canalizărilor și arterelor principale din oraș, o ploaie de vară schimbă soarta lucrurilor. Nu mai vorbim de gropile din asfalt, care în Galați există permanent, fie vară, fie iarnă, fie senin, ploaie sau ceață. Și, dacă sunt în zona pe care o frecventezi des, ai toate șansele pe timpul ploii să o eviți... pentru că știi de ea. Dar, dacă drumul nu îți este familiar, săraca mașină are șanse să rămână fără pivoți, suspensii sau chiar fără o roată. Să nu mai vorbim de bieții locuitori din Valea orașului, pentru care o zi cu ploaie înseamnă alte câteva după, de stres, nervi și bani irosiți. Nu de puține ori oamenii au rămas fără curent și fără apă potabilă, iar canalizările au devenit impracticabile. După fiecare ploaie mai mare a fost nevoie ca în zonele grav afectate să intervină pompierii pentru a da o mână de ajutor localnicilor, greu încercați, atât vara, cât și iarna. Căci în Galați nu doar ploile de vară ne dau bătăi de cap, ci și zăpada, multă sau puțină, paralizează imediat orașul. Că „iarna nu-i ca vara” ştiam deja, ne învăţase un celebru fost preşedinte, dar, în ultimii ani, nici vara nu mai e vară. Să fie oare vinovat Dumnezeu că ne dă ploi în aversă? Sau gălățenii că s-au născut și trăiesc aici? Sau primul edil al urbei cu suita lui care se luptă din răsputeri să facă din Galați un oraș occidental, dar nu prea are cu cine să facă lucrări de calitate?
