Vremea bună din weekend le-a deschis gălăţenilor apetitul pentru ieșitul în aer liber, în special în zona pădurilor de lângă oraș. Evident că, după atâta stat în casă, nu se poate acum ieși în natură fără să sfârâie grătarele, udate din belșug cu bere. Nimic rău până aici, mai ales că şi specialiștii recomandă ieșirea în natură pentru un tonus mai bun. Însă aceștia nu specifică și faptul că, inclusiv la grătar sau la iarbă verde, bunul-simț și elementara educație ar trebui să ne însoțească.
Un simplu exercițiu de memorie ne împrospătează imaginile cu mizeria lăsată în urmă de grataragiii needucați care și-au petrecut weekendurile verii trecute la picnic în jurul Galațiului. Este inutil să amintim despre maldărele de gunoaie care tronează zile în șir în locurile unde cetățeanul needucat a ieșit la grătar.
Acum, odată cu încălzirea vremii, pompierii militari spun că au fost din ce în ce mai des solicitați la stingerea incendiilor de vegetație care au cuprins zonele limitrofe ale orașului. În încercarea de limitare a acestora, militarii ne sfătuiesc să protejăm natura, pentru a ne putea bucura de ceea ce ne oferă, mai ales că sezonul cald este abia la început.
Mizeria și lipsa de educație se pot remarca și în parcurile din oraș, pentru că e mai simplu să-ţi înveți copilul să lase ambalajul sau cotorul fructului pe care îl savurează la locul de joacă, pe bancă sau chiar să îl arunce pe jos. Dacă, vorba ceea, și-așa este mizerie peste tot, de ce să ne mai deplasăm până la primul coș de gunoi şi să lăsăm acolo ceea ce trebuie aruncat.
Iar aceste obiceiuri proaste deprinse în copilărie, când cel mic este însoțit la joacă de un adult, continuă și în adolescență. Nu de puține ori, băncile din parc pe care au stat tinerii noștri arată ca și cum ar fi fost devastate de o ceată de huligani veniți din sălbăticie. Cojile de semințe, sticlele de suc și mucurile de țigară nu mai ajung nici măcar sub bancă, ci trenează liniștite, zile bune, chiar pe bănci.
Nu pot să nu mă întreb, în aceste condiții, cum arată camerele acestor tineri sau cum își pot continua liniștiți plimbarea prin parc, știind că, pe unde trec ei, lipsa de civilizație și de bun-simț este vizibilă de la mare distanță. Într-o societate în care cei șapte ani de acasă lipsesc cu desăvârșire, dezideratul de aliniere la stilul de viaţă occidental este, în opinia mea, pierdut din start.
