Visul unei nopți de vară este, pentru mii de gălățeni, coșmar. La zeci de decibeli cât e noaptea de lungă, până obosesc motoarele și se lipesc pleoapele vitezomanilor. Acum vreo trei ani, scriam aici despre boala liniuțelor care se lipise mai ceva decât COVID-ul de ghinioniștii concitadini riverani pe niște străzi transformate în piste de decolare. Și unde autoritățile au aterizat cu soluții după luni lungi de chin și insomnii.
Când spun mii de gălățeni, nu exagerez cu nimic pentru că de-a lungul istoriei reabilitării unor bulevarde din Galați nu a existat nicio excepție în privința provocărilor pe care asfaltul proaspăt l-a aruncat amatorilor de viteză. Și asta, evident, noaptea, pentru că străzile noi și libere, indiferent de regimul legal de viteză instituit pe ele, erau numai bune de forjat motociclete, mașini tunate sau nu și, mai nou, zgomotoasele ATV-uri.
Că au fost Oțelarilor, Siderurgiștilor sau, desigur, încă nereabilitata, dar generoasa faleză, arterele lungi și permisive au devenit un motiv de durere de cap care nici azi nu și-a găsit leacul. Cu ochii împăienjeniți și cu nervii în pioneze după lungi ore de nesomn, fierți în apartamentele încinse vara cu geamurile închise pentru a înăbuși zgomotul, mulți dintre gălățenii fericiți că locuiesc ”la bulevard” și-au căutat, ziua, dreptatea.
Mai pe la Primărie, mai pe la Poliție, care pe unde s-a priceput. Acum trei ani, oamenii care stau în Port ajunseseră la limita revoltei pentru că prin față pe la Marină era un continuu raliu. Șase luni a durat de când am semnalat problema inclusiv în paginile ziarului, cu un răspuns al Primăriei care invoca procedurile greoaie de aprobare și montare a limitatoarelor de viteză, până ca soluția să fie implementată efectiv. Șase luni în care oamenii s-au chinuit și și-au pierdut speranţa că au dreptul minim la liniște și siguranță.
Iată că timpul a trecut, dar năravurile nu s-au pierdut în orașul unde a prins contur o puternică comunitate de motocicliști, mulți dintre ei oameni cu funcții taman prin instituțiile care ar trebui măcar moral să ofere un exemplu de conduită. În vara aceasta, după lungi nopți fierbinți, în urmă cu vreo săptămână, poliția anunța că a ieșit la vânătoare de ”liniuțe”, oferind vreo patru ”scalpuri” și promițând că acțiunile nocturne vor fi mai dese.
De atunci, tăcere, asta în timp ce noapte de noapte, la ore nu foarte târzii, când încă semafoarele nu sunt ”pe galben”, motoarele se turează și bolizii fac slalomuri de ți-e frică și pe trotuar să mergi. La ce-or fi bune radarele, la ce-or fi bune camerele din intersecțiile mari, la ce-or fi bune cele comisii si birouașe... Sperăm să aflăm într-o zi, iar răspunsul să nu fie ”că trebuie şi unii să mănânce o pâine”.
