„Creatori digitali” ne-au promovat, de-a valma, reţelele sociale. Chit că unii dintre noi nu „creăm” mai mult de „Bună dimineaţa la cafeluţă!”, icoane şi poze cu pisici, generate de inteligenţa artificială. Şi totuşi, suntem creatori! E de-ajuns să privim în jurul nostru şi să descoperim ceea ce creăm.
Creatori de frumos? O, ce frumos ar fi… dar cam greu de spus. Pentru că, din păcate, mai mult gunoiul, decât frumosul rămâne în urma noastră. Şi nu vorbesc doar despre gunoiul digital, care umple până la refuz reţelele de socializare. Despre răutatea absolut gratuită, despre ura şi frustrările pe care ni le vărsăm, adesea, pe reţelele de socializare. Culmea, unor oameni sau unor postări care - în esenţă - nu ne-au greşit cu nimic.
N-am cum să nu pun la socoteală, tot la „deşeu digital”, făţărnicia linguşitoare sau credulitatea oportunistă pe care unii o arată mai-marilor zilei. Însă e de-ajuns să ne privim trotuarele, grădinile de la parterul blocurilor, tronsoanele dintre imobile, parcările, pasajele publice şi o să ni se pară că lăsăm în urma paşilor noştri dâre de gunoi. Real, nu virtual!
Creatori de frică. Da, informaţia dă putere şi încredere, dar dezinformarea… dusă până la extrem, până la conspiraţii… generează spaimă. Alimentează temeri, ridică nivelul de panică. Ne otrăveşte mintea şi sufletul.
Creatori de ignoranţă. Într-o lume tot mai grăbită, tot mai pe fugă, tot mai „acum şi aici”, devenim superficiali şi uşor de manipulat… ca să nu spun prostit. Ignoranţa noastră devine tot mai profundă. Ne pătrunde până la esenţă. Esenţa de oameni.
Creatori de iluzii. Măcar de-ar fi frumoase… dar cel mai adesea sunt doar mincinoase. Jumătăţi de adevăruri rostogolite şi răstălmăcite. Imagini pe care trebuie să le analizezi cu calm şi scepticism ca să afli dacă-s reale sau generate de aceeaşi inteligenţă artificială.
Creatori de umor… se străduiesc să fie unii dintre noi. Un umor şleampăt, forţat, grosolan sau vulgar, semn că am cam uitat să mai râdem sănătos şi adevărat. Mai mult râsu'-plâns. Hlizeală trecătoare şi surâs amar. Poate că şi Bulă din vremurile de odinioară şi-o fi căutat o viaţă mai bună pe alte meleaguri.
Creatori de viitor. Da, asta suntem toţi. Fie că am adus pe lume copii sau nu, fie că educăm sau formăm generaţii, fie că ni se pare sau nu că avem vreun cuvânt de spus, noi suntem cei care ne creăm viitorul. Un viitor care poate să ne pară îndepărtat, 20 - 30 - 50 de ani, dar care ne-ar putea lovi în faţă chiar săptămâna viitoare. Sau poate chiar mâine… Pe noi, creatorii care suntem! Şi devenim, cu timpul, propriile noastre creaţii.
