Trăim, de la o vreme, aproape complet în public şi totuşi, culmea, ne agăţăm de dreptul la imagine în situaţii absolut hilare. Pe de o parte, punem pe reţelele de socializare tot sau aproape tot, de la naştere până la moarte, fără filtru şi uneori fără minima grijă pentru sensibilităţile celorlalţi, iar, pe de altă parte, avem pretenţia să ne fie protejate imaginea şi informaţiile personale, într-o epocă în care, practic, fiecare mişcare ne este cumva înregistrată, monitorizată şi contorizată, mai ales online.
De ce Dumnezeu ţi-ai dori fotografii cu o persoană decedată în coşciug sau chiar cu mormântul cuiva drag, nu pricep. Poate că, în singurul caz cumva acceptabil, cineva plecat în străinătate nu a reuşit să ajungă la înmormântare, dar, chiar şi în această situaţie, se face discret o scurtă filmare şi se trimite doritorului membru al familiei, nu live pe facebook cu slujba stâlpilor, cortegiul şi înmormantarea. Ştiu, sună incredibil ce spun, dar e absolut adevărat, am văzut aşa ceva cu ochii mei pe facebook şi am şi citit pe mai multe site-uri cu sfaturi pentru creştini intervenţii ale preoţilor care încercau să limiteze fenomenul.
Culmea, exact unii dintre aceşti creatori de conţinut de groază, ca să nu spunem complet lipsit de orice filtru, se revoltă dacă le apare în ziar fotografia maşinii pe care au parcat-o aiurea pe domeniul public, fotografia lor trecând strada sau a copilului lor, într-o vizită cu clasa la un obiectiv cultural ori plantând copaci într-o acţiune ecologică.
Pot înţelege nevoia ca viaţa privată să-ţi rămână privată. Dar, ca să folosim exemplul maşinii, dacă nu vrei să te fac de râs că ai parcat ilegal, du-o în parcare cu plată sau bag-o, seara, în curte, când ai unde, nu o lăsa pe tot trotuarul, şi aşa îngust, al unei străzi pe unde şi pietonii mai au dreptul să treacă. Dacă nu vrei să-ţi apară copilul în fotografii de grup cu colegii lui, instruieşte-l să se dea deoparte când se fac aceste fotografii, comunică-le profesorilor această opţiune. Asigură-te că atât copilul, cât şi dascălii lui înţeleg ce doreşti şi ce trebuie să facă pentru a se asigura că lucrurile se petrec întocmai.
Dar, pe de altă parte, dacă eşti preocupat de viaţa privată, nu o afişa public, nu te aştepta la protecţie acolo unde nu există şi, mai ales, nu-ţi imagina că paginile de socializare sunt private. Nu sunt, decât în măsura în care setările tale şi ale prietenilor te apără. În ultima perioadă, inclusiv poliţia se autosesizează în urma unor imagini şi video apărute în mediul online, iar asta ar trebui să fie suficient cât să-ţi dea de gândit.
