În sala Curţii de Apel, acolo unde ar fi trebuit să se decidă soarta unui oraş întreg în ceea ce priveşte căldura, a fost ieri un circ în toată regula. În baza unor articole din presa centrală, dar şi a realităţii că falimentul Apaterm a fost suspendat de Curtea de Apel până la judecarea recursului, avocatul Electrocentrale a recuzat întregul complet de judecată. Colegii, apărători ai Apaterm, au spus că la termenul viitor vor depune şi dumnealor articole „de bine” despre Insolv, lichidatorul desemnat să se ocupe de falimentul Apaterm.
Judecătorul care conducea completul a întrebat, înainte de aceste scene, dacă presa se află în sală. Răspunsul a fost afirmativ, după care ni s-a permis să asistăm în continuare. Şi am asistat la un spectacol, dar unul în care, noi, presa, eram actori fără voie.
Să ne înţelegem bine: orice persoană care se simte nedreptăţită are dreptul să recuze un anume complet, nu asta este problema. Nici măcar faptul că judecata s-a mai prelungit cu încă o lună - deşi în joc este încălzirea oraşului şi suntem în plină iarnă - nu poate fi o problemă atâta vreme cât reprezentanţii celor două societăţi nu au sărit ca arşi că se face asta. Au sărit, mai degrabă, pentru că era presa în sală.
De ce deranjăm noi atât de mult? În anii, mulţi, pe care i-am petrecut în sălile de judecată am învăţat un singur lucru - nici un judecător stăpân pe el, pe ceea ce ştie şi pe ceea ce a văzut ca probe în dosar nu se lasă influenţat de presă. Dacă el are convingerea că un om este vinovat sau nu, în sensul acela îi va fi soluţia, pot ziariştii să scrie sau să spună câte în lună şi-n stele, nimic nu contează atunci când trece soluţia în dosarul lui. Cât despre oamenii care citesc, ascultă sau văd informaţia, am învăţat că ei întotdeauna, chiar dacă tac, nu înseamnă că nu înţeleg ce li se transmite. Numai că ei adună totul şi decid când este ziua socotelilor.
Concluzia - presa este legătura între instituţii, reprezentanţi acestora şi oameni, cei mulţi, care aduc bani în buzunarele celor puşi să împartă dreptatea, să dea căldură sau să strângă taxe şi impozite. Ieri, Apaterm, prin administratorul său, ne-a spus că vrem doar circ. Îi amintim doamnei că, de cele mai multe ori, ceea ce n-a avut dumneaei curajul să spună cu glas tare a spus presa. Scandalul dintre Apaterm şi Electrocentrale zăcea în ungherele societăţilor din iarna lui 2010, a izbucnit în presă în vara lui 2011.
Nu noi l-am făcut, ci Apaterm, care se înregistrase la Tribunal cu dosarul intrării în reorganizare. Nu noi ne-am angajat cumnata pe un miliard şi jumătate să ne apere interesele în instanţă, ci cei de la Electrocentrale. Nu noi am telefonat grefierei din dosarul căldurii, ci directorul Electrocentrale. Nu noi am renunţat la cererile pentru licenţă de distribuţie a căldurii, ci Apaterm. Nu noi am participat la un proiect pe căldură şi am fost respinşi pentru că aveam datorii mari, ci Primăria şi Apaterm. Scandalurile, circul nu au fost ale noastre, ci ale celor care se află acolo să ne protejeze interesele şi mai grav este că totul s-a făcut pe bani publici. Poate n-o fi nimic ilegal în toate aceste realităţi, dar cu siguranţă ceea ce se întâmplă zgârie ochiul, timpanul şi conştiinţele gălăţenilor şi sunt convinsă că va veni şi vremea socotelilor cu ei, cei mulţi, cei care contabilizează totul.
