Încă vreun milion de euro ne va costa de la bugetul local căldura pentru alte câteva zile. Dacă municipalitatea n-ar fi virat banii către CET, de mâine n-ar mai fi fost nici un gram de apă caldă sau căldură în caloriferele gălăţenilor. Nu trebuie însă să ne facem mari iluzii. Sistemul de termoficare centralizat din Galaţi este în moarte clinică. Ca în bancul cu Bulă care l-a pus pe răposatul bunică-său în geam ca să mai ia o lună, două pensia, tot aşa mai băgăm o „perfuzie” financiară în bâlciul dintre Apaterm, Electrocentrale, asociaţiile de proprietari şi furnizori, poate o veni şi primăvara asta mai repede, cu temperaturi, dacă nu confortabile fără calorifer, măcar unele care să ne facă porţia de frig mai suportabilă.
Aceeaşi poveste, cu apa caldă şi caloriferele dezmorţite cu ţârâita, cu ameninţări, cu subvenţii, iar cu datorii, iar cu ameninţări se tot repetă de ani de zile. Începea cam de prin noiembrie, în perioada sărbătorilor de iarnă o mai lăsa toată lumea mai moale, că, de, spiritul Crăciunului ţine şi de căldura din calorifere, cam după Sf. Ion mai începea lumea să se mai dezmeticească, iar pe la începutul lui februarie se reluau ostilităţile. Numai bine pentru încă vreo lună de hârâială, iar nişte bani publici pentru subvenţii, iar se mai scormonesc de bani nişte datornici, dar nu prea mult, ci doar cât să apuce să vadă firul ierbii. De pe la Mărţişor încolo, degeaba mai tai căldura din calorifere. Mai rău cu apa caldă. Iar cu oalele pe aragaz, cu ligheanul, cu ibricul. Dar şi aici, căliţi în lungile săptămâni de revizii, nu ar fi nici o „minune” dacă nu ar mai curge strop de apă caldă la robinet.
Că sistemul e pe ducă şi că nu se găseşte ac de cojocul rău-platnicilor e una. Partea proastă e că de atâţia ani nu s-a găsit o modalitate de a-i proteja pe bun-platinici. Se aplică pedepse colective, în care vinovaţi şi nevinovaţi sunt băgaţi în aceeaşi oală. Şi, cu siguranţă, în astfel de condiţii, nu puţini sunt cei care se întreabă ce rost are să fie corecţi, când sistemul îi ia drept „victime colaterale”. Asta spune ceva despre respectul pe care aparatul public în general îl are faţă de cetăţeanul corect.
Iar aici nu este vorba numai despre facturile la apa caldă sau căldură. Tot în „sistem centralizat” plătim şi „facturile” vipurilor politice sau ministeriale care fac combinaţii gen Microsoft prin instituţiile publice, tot noi, la comun, plătim şi pentru jaful fostelor întreprinderi pe stat, tot cei corecţi sunt jumuliţi prin taxe şi impozite suplimentare pentru acoperirea evaziunii fiscale abil ascunse sub preş de tot felul de băieţi, pe cât de deştepţi, pe atât de rău-platnici.
Mâine, poimâine, din sistemul centralizat al Galaţiului se va tăia căldura şi va fi un fel de „scapă cine poate” general. Puneţi asta lângă agenţii economici îngropaţi de vii sub povara dărilor, lângă miile de locuri de muncă pierdute, lângă pustiul şi degradarea de Ev Mediu care se întinde tot mai mult. Şi ne vom întreba, încă o dată, ce sens are să fii bun-platnic în ţara asta? Pentru batjocora asta, din păcate, n-a plătit şi nu va plăti nimeni nota de plată.
