Pentru că se apropie Sărbătoarea Crăciunului, Biserica Ortodoxă a rânduit, începând de marţi, 15 noiembrie, Postul Crăciunului, al patrulea post de peste an, cel mai lung, după Postul Paştelui, cu o durată de 40 de zile. Până pe 21 noiembrie, atunci când este și sărbătoarea „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, perioada de postire este mult mai aspră.
În timpul postului, nunțile sunt interzise, iar credincioșii trebuie să se spovedească, pregătindu-se pentru Împărtăşanie. Cuvântul sec, din sintagma "lăsatul secului", este înțeles că fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. Însă, la Sfinții Părinți, accentul nu cade numai pe mâncare.
Secul pe care îl cere postul ortodox este seclum, adică lumea împătimită. Omul cel vechi, omul păcătos trebuie să dispară treptat. Sfinții Părinți au atras atenția că postul înțeles doar că efort alimentar, nu are nici o valoare: "De mâncare postind, suflete al meu, dar de pofte necurățindu-te, în deșert te lauzi cu nemâncarea... Că un mincinos vei fi urat de Dumnezeu și demonilor celor răi te vei asemăna, căci nici ei nu mănâncă pururea...".
Lăsata Secului. Tradiții și obiceiuri la români
Lăsata Secului este o sărbătoare care marchează ultima zi când se poate mânca de dulce, dinaintea începerii unuia dintre cele mai mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă, postul Crăciunului. Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului este o sărbătoare extrem de importantă și marchează momentul de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi. O tradiție comună este ideea de masă festivă la care se adună toată familia și petrec această sărbătoare. În Bărăgan, un vechi obicei spune că de Lăsata Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit.
Oamenii trebuie să rostească cuvintele „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Tot de Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă. O altă datină de Lăsata Secului care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor.
Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor. De asemenea, de Lăsata secului, creștinii petrec alături de familie si mănâncă bucate alese. Totodată, în această zi este bine ca finii să meargă la nași cu plocon, care constă într-o găină friptă, un colac mare sau o turtă în foi și o sticlă de vin. Finii își cer iertare de la nași pentru greșelile pe care le-au făcut peste ani, iar după ce se împacă, se întinde masa și se mănâncă plăcinte cu fructe și legume, struguri sau stafide care simbolizează sporul și vigoarea spirituală.
