CCR a admis, marţi, sesizarea PNL şi a declarat neconstituţională legea de adoptare a ordonanţei de urgenţă prin care preşedintele Senatului devine vicepreşedinte al CSAT.
În urma deliberării, Curtea Constituţională a constatat, cu majoritate de voturi, că legea este neconstituţională, ca urmare a încălcării normelor constituţionale privitoare la adoptarea ordonanţei de urgenţă, se arată într-un comunicat al CCR.
Prin Ordonanţa 224/2008, preşedintele Senatului a obţinut funcţia de vicepreşedinte al CSAT. Între timp, însă, Geoană a anunţat că se retrage din CSAT, acuzând că preşedintele Băsescu politizează armata. Şeful PSD a cerut şi modificarea protocolului coaliţiei de guvernământ, care prevede obţinerea funcţiei de vicepreşedinte al CSAT de către preşedintele Senatului.
Sesizarea a fost depusă pe 12 mai, iar liberalii susţin că ordonanţa de urgenţă prin care preşedintele Senatului devine vicepreşedinte al CSAT, adoptată, pe 4 mai, de Senat, este neconstituţională pe motiv că afectează regimul uneia dintre instituţiile fundamentale ale statului.
Liberalul George Scutaru a anunţat, pe 5 mai, că PNL a strâns numărul necesar de semnături şi a definitivat textul unei sesizări către Curtea Constituţională privind neconstituţionalitatea Ordonanţei, liberalii întârziind depunerea efectivă doar pentru că au aşteaptat ca legea să fie semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru a se declanşa termenul regulamentar de depunere a sesizărilor către Curtea Constituţională.
PNL consideră că ordonanţa care îl transformă pe preşedintele Senatului în vicepreşedinte al CSAT este "aberantă" şi menită să dea satisfacţie unei singure persoane, Mircea Geoană. De asemenea, liberalii consideră că Ordonanţa încalcă principiul separaţiilor puterilor în stat, având în vedere că textul fundamental stabileşte clar natura juridică a CSAT, autoritate a administraţiei publice centrale, autonomă faţă de Guvern, prezidată de preşedintele României şi supusă controlului Parlamentar. Devenind membru al CSAT, preşedintele Senatului devine şi co-participant la deciziile Consiliului, dar şi cenzor al acestora, din calitatea sa de lider al Parlamentului. "Prin această modificare, rolul fundamental ce revine Parlamentului în cadrul democraţiei constituţionale în conformitate cu principiul separaţiei şi echilibrul puterilor este puternic diminuat", se arată în textul sesizării.
Liberalii demontează şi principiul enunţat în expunerea de motive a Ordonanţei, potrivit căreia prezenţa preşedintelui Senatului în CSAT reflectă importanţa acestui for, având în vedere că liderul Camerei superioare a Parlamentului este al doilea om în stat şi cel care deţine interimatul funcţiei de preşedinte al României şi, implicit, şi şefia CSAT. PNL susţine că articolul 98 din Constituţie, care prevede că preşedintele Senatului deţine interimatul funcţiei de preşedinte al României dacă şeful statului se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, nu justifică includerea acestuia în CSAT. Chiuariu a arătat că articolul din textul fundamental stabileşte o normă cu caracter de excepţie, iar funcţiile de preşedinte al României şi preşedinte al Senatului nu se pot cumula. De asemenea, acest principiu constituţional nu stabileşte că preşedintele Senatului are un statut superior preşedintelui Camerei Deputaţilor.
Ordonanţa încalcă, potrivit liberalilor, şi condiţiile în care Guvernul poate emite ordonanţe, având în vedere că actul privind introducerea în componenţa CSAT a funcţiei de vicepreşedinte rezervată preşedintelui Senatului afectează regimul uneia dintre instituţiile fundamentale ale statului.
De asemenea, Ordonanţa nu se justifică nici printr-o situaţie extraordinară sau o urgenţă, ci doar prin menţiunea că fără preşedintele Senatului în componenţa CSAT, această autoritate ar funcţiona deficitar.
Plenul Senatului, cameră decizională, a adoptat, cu 70 de voturi pentru, 19 împotrivă şi trei abţineri, Ordonanţa de Urgenţă prin care preşedintele Senatului devine vicepreşedinte al CSAT.
