Am uitat să achit nota de platăpentru mana cerească de pe văile şi dealurile Copilăriei,pentru misterele din râpile satului,pentru secretele din cufere şi firide şi lăzi cu zestre,pentru minunile de la Şcoală şi Bibliotecă...şi pentru blândeţea Celor care m-au învăţatşi încă mă mai învaţăsă trăiesc şi să mor în Pace şi Iubire,în Candoare şi Respect,în cea mai frumoasă Limbă de pe Pământ: Limba Română! Şi stau şi mă duc şi mă-ntorc şi constatcă a ...

DIN TOT ADÂNCUL SUFLETULUI TĂU,blândeţi des/tristătoare se revarsăşi mă cuprind cu sanctitatea lor,ca pe o umbră peticită, arsă de-atâta veşnicie-ntr-un zadar,cu ochii pe cărarea dinspre gară,poate se-ndură trenul de atuncişi (mi) te aduce-n cea din urmă oară! Poate se-ndură trenul de atuncişi nu mai trece fără să opreascăaşa, cum a trecut de-atâtea ori,pe lângă-mprejurarea mea lumească! Până atunci, când trenul de atunciva să-mi asculte ceastă rugăciune,te r ...

N-am mai avut răbdare şi m-am duspână acolo, chiar până la poartă –era lumină-n geamuri şi-am strigatultimul strigăt, poate mă audeşi îmi deschide şi apoi mă iartăpentru greşeală şi pentru păcat,cu farmecele lui ne/cunoscuteşi cu blândeţi păstrate-ntruna pentrucei care fug de Naltul cestui Centru! Şi mi-a deschis...şi m-a primit în celmai simplu loc şi nevăzut la chipu-i:şi-a început iertarea pentru tot,cum nu mi-a dat prin inimă şi minte,cum n-am ştiut odată ...

Hai să ne suim într-o caleaşcă/ şi să mergem tocmai Nicăieri! Hai, numai acolo ne aşteaptă/ mâine, astăzi, ieri, alaltăieri...! Ia-ţi cu tine rochia de seară,/ cea în care te-am îndrăgostit, rochia cea movă şi subţire,/ rochia cea fără de sfârşit! Hai... că se apropie secunda/ şi răbdarea clocoteşte-n cai, drumul este gata, sigur, singur,/ şi e drept ca lumânarea... hai! Moartea mi se pare urâcioasă/ şi flecară cu intenţii mici, viaţa mi se pare prea banală/ ...

S-apropie lumina de-ntuneric,mersul de stat şi funia de par,eonul fuge-nfricoşat de sine,nimic de tot şi n-am de am habar!Nici nu visez că am trecut odatăprin fermecarea sufletului tău,cerul se face una cu pământul,susurul tace-n frunză şi-n pârău!Cenuşa se aşterne ca uitarea,în orice loc şi timp şi orice mod,dar ce purificare-i într-aceastădulce-spăimoasă ardere de tot!Parcă n-am fost odată dimpreună,într-un vârtej năucitor şi sfânt -atât a mai rămas din toată vi ...

A fost frumos, foarte frumos... sublim a fost,curat a fost de jos în sus, de sus în jos,a fost păcatul cel mai scump din timpul nostînmărmurit într-un atunci miraculos -păcat c-a fost foarte puţin, foarte puţin,dar fără leac şi fără nici un preţ de cost,mult mai puţin decât mai poate fi puţin,dar mult mai mult decât e-o moarte fără rost!Doamne, ce gol... ce gol adânc... ce gol adâncde sus în jos, cu toată inima la gât,cu lăcrămare-n ochiul drept şi-n ochiul stâng:n- ...

Motto:”știu că nu știu nimic, și nici măcar atât” -                                                 (Socrate)La început a fost Nimic/ umplut cu Tot ce (nu) se vede -apoi, distinct şi (ne)lumesc/ şi (ne)greşit şi pe-ndelete,a răsărit primul Cuvânt/ şi-a asfinţit printr-o-ntâmplare,şi iar şi iar... (ne)rod, (ne)drept:/ sămânţă de Continuare!Sigur că da, sigur că da:/ mai înapoi, mai înainte,plus-minus... Maica (într-un ...

Moto: ”când ești mort, nu știi că ești mort. e mai rău de cei din jur.   tot la fel și când ești prost. – (filozof deștept)    Treci prin lume drept simandicoasă/ şi te uiţi (de sus) la fiecare, dar, de fapt, eşti o marghioală seacă,/ sclifosită şi leorbăitoare!   Abia-ncapi în pielea-ţi sclipicioasă/ şi te mişti subtil, ca o statuie a ispitei cu arome false,/ preparate într-o ţeastă şuie!   Ai şi faci (de zor) farafastâcuri,/ vrei toată suflarea ...

”Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei,/ Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei,/ Și în două temniți large cu de-a sila să-aduni,/ Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni” – (Mihai Eminescu – Scrisoarea a III-a) ne uităm la moartea poeziei/ şi parcă suntem nişte păreriale neputinţei, parcă suntem/ viitori înmormântaţi de ieri! suntem osândiţi la libertatea/ şi la nenorocul de a finişte mari şi mici marionete,/ cabotini d ...

(!) eu numai în felul acesta/ mai pot auzi ce se vedede când se învârte pământul/ lunatec de foame şi seteeu numai în felul acesta/ învăţ să privesc ce s-audede când mi s-a dat să fiu robul/ cuvintelor coapte şi crudeun alt fel de-a fi nu mă prinde/ încearcă oricine oricareizbânzile lor nu mă-mbie/ fiindcă-s nimic în mişcarede când am primit dezlegare/ în pururi la felul acestacelestul mă ţine de foame/ de sete mă ţine celestace scumpă-i această-nvârteală/ şi sc ...