Digitalizarea a transformat radical modul în care muncim, învățăm și interacționăm, însă această evoluție rapidă a venit la pachet cu riscuri majore pentru sănătatea psihică și fizică.
În cazul tinerilor, pericolul cel mai mare este reprezentat de eroziunea capacității de concentrare și de mirajul rețelelor sociale. Expunerea constantă la ecrane de la vârste fragede poate duce la o dezvoltare deficitară a abilităților sociale reale, la anxietate și la o stimă de sine scăzută, alimentată de comparația constantă cu viețile „perfecte” afișate online.
Pentru adulți, digitalizarea forțată a dus adesea la fenomenul de „burnout digital”. Granița dintre viața personală și cea profesională a dispărut, mulți simțindu-se obligați să fie disponibili non-stop pe e-mail sau aplicații de mesagerie, ceea ce generează stres cronic și tulburări de somn.
Evitarea acestor pericole nu presupune izolarea tehnologică, ci adoptarea unei „igiene digitale”. O soluție eficientă este stabilirea unor intervale orare fără tehnologie, cum ar fi prima oră după trezire și ultima înainte de culcare. De asemenea, utilizarea funcțiilor de monitorizare a timpului petrecut în aplicații ne poate ajuta să devenim conștienți de cât de mult din viața noastră se scurge în spațiul virtual. Pentru a folosi partea bună a digitalizării, trebuie să trecem de la consumul pasiv la creația activă.
Tehnologia este un instrument extraordinar atunci când este folosită pentru educație, accesarea cursurilor online sau eficientizarea sarcinilor zilnice prin aplicații de organizare. În loc să lăsăm algoritmii să ne dicteze atenția, putem alege să folosim digitalizarea pentru a ne simplifica viața, păstrând în același timp controlul asupra timpului și energiei noastre mentale. Esențial este să ne amintim că tehnologia trebuie să ne servească pe noi, nu invers.
