Nu, niciodată nu (mi)-ai fost de-ajuns,/ deşi (m)-ai luminat şi zi şi noapte, frumos, corect şi perpendicular,/ m-ai învăţat să număr pân-la şapte... (câte sunt cele taine-n calendar/ şi-n cât mai cred că pot eternitate)... până la zece... (câte sunt porunci).../ până la câte sunt ne/numărate! M-ai dus de mână, să-mi arăţi din deal/ ce fel se vede valea-n depărtare... şi să mă-nveţi că unde nu mai văd/ stă chiar ne/mărginirea următoare, stă-nchipuirea mea � ...

vino aşa - aşa vino la mine,/ dar nu acum, nu astăzi - te aştept mâine sau ieri, ştii unde, tot acolo,/ în colţul cu păianjen înţelept, în colţul cu icoană şi memorii,/ cu timp oprit, cu praf pe busuioc şi pâlpâire-n candela străveche,/ sub care, suspinând, mă duc şi rog maternitatea şi dumnezeirea/ acestor vremuri, câte mai avem, să-ndemne lumea dincolo de sfadă/ şi dincolo de silă şi blestem, să facă alta, dacă nu se poate/ vro îndreptare-n cest străin „acu ...

Viteaz ca-n cărţile cu laşi,/ puneam des/cântece pe foc - şi printre plânsuri (te)-auzeam:/ nu mă mai joc!... nu mă mai joc! Mi se părea mirobolant/ cest rit bizar, spăimântător - şi printre plânsuri (te)-auzeam:/ ştii c-o să mor!... ştii c-o să mor! Greieri şi fluturi talentaţi/ în ceastă ardere de tot - şi printre plânsuri (te)-auzeam:/ eu nu mai pot!... eu nu mai pot! Ţanţoş, viclean, triumfător,/ puneam des/cântece pe foc - şi printre plânsuri (te)-auzeam:/ nu ...

(la mormântul ofițerului Romică Bălan - Respect!)Sigur că da... sigur că da:/ sunt chiar aici, cu moartea mea! hai, fiţi cu minte... şi nu fiţi/ aşa de trişti... staţi liniştiţi! Sigur că nu... sigur că nu:/ nici eu, nici el, nici ea, nici tu nu cred că trebuia să fim/ pe drumul cest spre ţintirim! Sigur că da... sigur că nu:/ unu-i atunci... altu-i acu...! e prea devreme? prea târziu?.../ nici voi nu ştiţi, nici eu nu ştiu! Sigur că nu... sigur că da:/ din viaţa lui, ...

Ai ostenit? nu-i vreme de hodină! nu te strâmba! cred că mai e puţin! mergi mai încet, dar mergi! vrei osanale? vrei rugăciune? vrei să mă închin? vrei temenele? vrei să te aplaud? ce? ai vro boală? (n)-ai altă ceva? dacă nu mergi, te dau în judecată ş-ai să primeşti pedeapsa cea mai grea: bătaie sfântă/silnică, pe viaţă, să nu mai uiţi: eşti scumpătatea mea !!! Te rog frumos: încearcă şi pricepe că (fără tine) n-am cum să ajung tocmai la capăt... hai, că ne ...

De azi... e dezlegare la fasole,/ la baraboi, la burcă, la rahat -la tot ce se mai poate până unde/ toţi imbecilii noştri au scuipat !!!Aşa se poartă-n ţara asta sfântă,/ păscută de nemernici şi bigoţi,de adormiţi la toacă, de lichele - / ai vrea să-i dai uitării, dar nu poţi !!!Aştepţi, din dezlegare-n dezlegare,/ un predicat divin, un subiectspecialist în cuie şi în ţepe,/ să dea şi-o dezlegare la respect !!!Să smulgă lenea de la talpa ţării,/ somnul din vis, rug ...

pământ udat cu lacrimi româneşti,miroşi a ne/răbdare şi a sânge,dar mai aştepţi să vină Mama ta,să simţi cum te îmbraţă şi te strângela piept, şi te sărută, şi te ia -îi dă afară pe străini, adică,pe cei care-au muşcat din carnea taşi-au vrut să-ţi împle sufletul cu frică,dar se pălesc şi se sfărâmă cândstrăbunul tău din Dacia te strigă !!!din vlaga ta s-au plămădit poeţi,s-au pus jurări şi lauri pe morminte,s-au răstignit părinţi, fii şi nepo� ...

stă într-o cameră ascunsă - şi nu-l văd,nici tu nu-l vezi, nici el, nici ea, nimeni nu-l vede -e rai şi iad, nimic şi tot, para/normal,sfânt şi păgân, vesel şi trist, foame şi sete!când vrei să pleci, îţi stă-mpotrivă... şi-l asculţi:ce trup bolnav!... ce suflet şui!... ce laşitate!cum să refuzi purificarea? (n)-ai s-ajungiunde (nu) vrei, dacă n-ai mâinile curate!când vrei să stai, te ia de mânecă... şi-auzi:acum să ieşi!... acum să pleci din întâmplare! -şi ...

ca-ntr-un vârtej alb-negru, absolut şi elegant până la suspiciune, mereu provocator şi triumfal - un fel de cast bizar, se poate spune !!! ce redingote şi ce rochii lungi până la capăt, fără măsurare, perpetuare goală, prin concret - un fel de nuntă-n cer (ne)muritoare !!! un fel de-abstract cu-acelaşi numitor şi cu aceeaşi (g)rea numărătoare, alai - şi centrifug, şi centripet - desfăşurare şi înfăşurare spre-o cununie fără de-nceput şi fără de sfârşit, sadea ...

Ostenit de cale, mă opresc/ şi mă uit în urmă: nu s-aude,nu se-ntâmplă nimeni şi nimic/ - doar tăceri adânci, (ne)cunoscute,doar cadavrul timpului pierdut/ în cruzime, dragoste şi milă:ochi opriţi deschişi până la cer/ - ca un câmp de luptă inutilă!Ostenit de gânduri, mă aplec/ spre uitare, poate se îndurăsă mă izgonească din trecut,/ unde am trăit fără măsurăşi am râs şi-am plâns (ne)cugetat/ despre viaţă, dar şi despre moarte,iar acum nu pot să mai supor ...