* Că tot am trecut de Săptămâna Luminată... Ne dorim să ajungem în Rai, dar până acolo ne mănâncă potecile cu titlu de Drum Naţional. Sunt destule în ţărişoara noastră, am găsit ieri un reportaj grăitor într-un cotidian naţional. Situaţia stă cam aşa: vrei s-o tuleşti până în Grădina Edenului, îţi rupi maşina într-o râpă din asfalt şi, dacă n-ai achitat rovinieta, te lipeşti şi de amendă. Aşadar, nu mai bine o întinzi spre Talpa-lui-aşa-şi-pe-dincolo? Proverbul zice că pentru asta nu-ţi trebuie decât intenţii bune. Bune de tapetat.
* Of, Viorelul meu! Îmi scrie un cititor fidel (de numai câteva luni) că am ceva cu Viorel al său, că există şi Traian 1, Traian 2 şi alte personaje de desene politice. Îi mulţumesc în primul rând că-şi pierde timpul cu prostiile subsemnatului, de cele mai multe ori chiar n-are nimic de învăţat. Apoi, ţin să-i explic anumite aspecte:
1. Dragă domnule cititor, sper că nu sunteţi membrul vreunui partid. Ar fi şi greu să vă stabilesc orientarea, de vreme ce-l ţineţi pe Viorel în cârcă, aşa cum făceau deunăzi pompierii de la Teleorman.
2. Despre Traian 1 şi Traian 2 am mâzgălit tare până să fie inventat Viorel. Până atunci, el trecea drept Micul Titulescu, fiul neînţărcat al lui Bombonel, adică un pupil care strigă după ajutor în momentul în care alunecă de pe eşichier.
3. Ne place au ba, Viorel este prim-ministrul României. Şi nu de ieri, de azi, ci de aproape un an şi jumătate. Să fac precum Viorel, în weekend, la lansarea candidaţilor pentru europarlamentare, că Băsescu şi Băsescu, dar mai ales Băsescu? Păi, peste zece ani de domnie ce va zice? Că ar fi putut face Băsescu? Vorba confratelui (sper să nu se simtă insultat) Marian Ganea, pe Facebook: „Bre, eu abia ieri m-am prins ce înseamnă să fii băsist. Nu neapărat că-l susţii pe Băsescu, e destul să-l faci pe Felix securist. Râzi de doctoratul premierului, te afli în soldă băsistă. Te pune naiba să zici că avem cea mai scumpă benzină din Europa, eşti înscris în oastea preşedintelui odios şi tot aşa. (...) Vorba filozofului bulgar, viaţa e complexă, omul trăieşte cât trăieşte şi după aia moare de grija altuia!”
