Bun găsit în Galaţiul situaţiilor absurde! Pentru generaţia care numără mai puţin de 40 de ani în buletin, cozile şi statul la coadă par, cu siguranţă, absurde şi inutile, nişte reminiscenţe ale anilor de dinainte de Revoluţie. Mai ales dacă respectiva coadă nu e legată de vreo urgenţă de viaţă şi de moarte, de „acum ori niciodată”, ci de plata impozitelor şi a taxelor locale.
Concret, ca în fiecare an, deşi au la dispoziţie trei luni pentru a-şi achita obligaţiile fiscale, mii de gălăţeni - zece mii au venit numai în prima săptămână! - stau la cozi, în frig, ore în şir, pentru a-şi plăti dările faţă de bugetul local. Explicaţiile sună cam la fel: aşa s-au obişnuit an de an, ori vor să scape mai repede de datorii pentru că vin la rând alte şi alte facturi. La mijloc ar putea fi şi ceva nostalgii legate de... "socializarea" şi de "farmecul" cozilor comuniste.
De cealaltă parte, nici autorităţile nu reuşesc să gestioneze situaţia, cel puţin la ghişeele de la fosta Romarta Veche. O pensionară ne-a povestit revoltată că, după ce a petrecut două ore la coadă afară, a mai stat două ore înăuntru, pentru că nu toate ghişeele funcţionau şi nici funcţionarii nu dădeau pe-afară de hărnicie şi eficienţă. Examenul pe care l-a avut de trecut a fost legat de obţinerea electronică a bonului de ordine la ghişeu, în funcţie de operaţiunile pe care trebuia să le facă. Vreme de două ore, doamna cu pricina a stat şi le-a explicat celor mai nepricepuţi decât ea ce au de făcut. Partea proastă era că nimeni nu ştia la ce ghişeu stă şi câte persoane se află înaintea lui, pentru a-şi face o idee cât are de aşteptat. Aşa că alergau bieţii pensionari de la un ghişeu la altul, ori se trezeau că sunt strigaţi şi nu ştiau unde să se ducă. „Dezorganizare totală!”, a acuzat gălăţeanca, arătând că, dacă tot a venit să dea bani la bugetul local, acum şi nu altă dată, merită să fie respectată şi să i se ofere toate condiţiile pentru a nu se simţi umilită că nu ştie să facă plăţi electronice, de la calculatorul de acasă. Absurd, dar adevărat!
