În ultimii ani, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” a devenit unul dintre subiectele recurente ale nemulțumirilor publice exprimate de gălățeni. În ciuda investițiilor importante în infrastructură și dotări, abundă reclamațiile privind timpii mari de așteptare, lipsa de personal, organizare deficitară și comunicare tot mai dificilă între pacienți și sistemul medical. La toate acestea se adaugă suspiciunile și întrebările privind decesele unor pacienți.
În lipsa unor schimbări vizibile pe care pacienții să le resimtă, am stat de vorbă cu oamenii care au trecut prin unitatea medicală pentru a beneficia de îngrijiri de specialitate. Am încercat să aflăm ce ar schimba gălățenii în Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei”.
Răspunsurile pe care le-am primit conturează o imagine dură, dar realistă, a unui sistem perceput ca fiind suprasolicitat, birocratic și insuficient adaptat nevoilor actuale. Dincolo de critică, apar însă și soluții concrete: de la digitalizare completă, până la reorganizarea modului de lucru și sancțiuni mai ferme pentru abateri.
Pacienți uitați pe holuri, haos în triaj și lipsă de organizare
Unul dintre primele reproșuri pe care gălățenii le fac este lipsa unei organizări clare în zonele de primire și triaj.
Oamenii spun că, de multe ori, pacienții ajung să aștepte ore întregi fără explicații, fără să știe când le vine rândul și fără un sistem transparent.
În acest context, mulți ar vedea utilă introducerea unui sistem digital de triaj, care să arate în timp real situația pacienților și să semnaleze automat întârzierile nejustificate.
„Te așezi pe un scaun și aștepți. Nimeni nu îți spune nimic. Parcă ești uitat acolo”, ne-a povestit un gălățean care a ajuns recent la Urgențe.
„Să existe un sistem pe calculator, să vezi unde ești pe listă. Nu să stai ore întregi fără să știe nimeni de tine”, a subliniat un alt cetățean.
„Dacă cineva e lăsat prea mult pe holuri, să apară o alertă la șeful de gardă. Altfel nu se schimbă nimic”, este o altă opinie.
Condiții de igienă și curățenie: „Se vede cu ochiul liber că nu se face față”
Pe lângă problemele de organizare și timpii mari de așteptare, o altă nemulțumire des întâlnită în rândul pacienților vizează condițiile de igienă din unele zone ale Spitalului Județean. Oamenii spun că, în anumite secții, curățenia lasă de dorit, iar fluxul mare de pacienți face dificilă menținerea unor condiții constante de siguranță.
În acest context, unii respondenți atrag atenția și asupra riscului crescut de infecții intraspitalicești, spunând că, dincolo de aspectul vizibil al curățeniei, problema devine una de siguranță medicală și control al infecțiilor nosocomiale. Tocmai de aceea, o parte dintre gălățeni consideră că ar fi necesare o înăsprire a protocoalelor de igienă și o monitorizare mai strictă a respectării acestora în toate secțiile.
„Te duci să te internezi cu o boală și vii acasă cu trei”, ne-a reclamat un pacient.
„Sunt secții unde ai impresia că nu s-a făcut curat de ceva timp. Nu e vorba doar despre confort, e vorba de sănătate. Te gândești și la microbi, la ce poți lua din spital”, afirmă un aparținător.
„Te duci bolnav și mai prinzi și mizerie în jur, nu e deloc în regulă”, adaugă un alt gălățean.
Timpi de așteptare și programări: „Dacă nu mergi la privat, aștepți luni”
O altă problemă frecvent semnalată este timpul de așteptare pentru investigații și consultații, în special pentru proceduri precum RMN sau specialități aglomerate. Gălățenii spun că, de multe ori, alternativa reală rămâne sistemul privat, ceea ce generează presiune financiară asupra pacienților.
„Pentru un RMN aștepți și jumătate de an. Până atunci ori te duci la privat, ori nu mai ai nevoie de el”, ni s-a plâns un pacient.
„Degeaba avem aparate și echipamente performante, dacă nu ai loc să intri la ele. Te programează peste luni de zile”, afirmă altcineva.
„Ar trebui să vezi online când ai programare și cât mai ai de așteptat. E 2026, nu mai suntem în comunism”, completează un respondent.
Presiunea din sistem - medici obosiți și gărzi de peste 24 de ore
O altă temă care apare în discuțiile cu pacienții este oboseala personalului medical și modul în care sunt organizate gărzile, considerat de unii ca fiind depășit și riscant. Gălățenii mai înțelegători și toleranți față de sistem spun că unele situații nu sunt cauzate de rea-voință, ci de volumul mare de muncă, situație care generează oboseală și afectează inevitabil calitatea actului medical.
„Nu e normal să lucrezi 8 ore și apoi încă 24 de gardă. Cum să mai fii atent după atâtea ore?”, spune un gălățean.
„Se vede că sunt secții unde oamenii sunt obosiți. Nu îi mai judeci, dar nici nu e normal așa”, adaugă altul.
În acest context, unii propun reorganizarea turelor în secțiile aglomerate, precum Urgențele sau ATI, cu program fix de 12 ore și pauze clare între ture.
Digitalizare și transparență: „Totul ar trebui să fie pe calculator”
Una dintre cele mai consistente direcții din răspunsuri este digitalizarea completă a sistemului medical, de la programări până la evidența pacienților și rezultatele analizelor. Oamenii își doresc un sistem în care să nu mai fie nevoiți să depindă de dosare cu șină sau drumuri repetate la spital.
„Totul ar trebui să fie pe calculator. Să nu mai umbli cu hârtii de la un cabinet la altul”, spune un cetățean.
„SMS-uri cu programări, confirmări, tot. Și să vezi online rezultatele analizelor. Ar fi normal la nivelul ăsta”, adaugă altul.
„Să nu mai depinzi de relații, pile sau de noroc. Să fie totul transparent, clar”, pledează un alt gălățean.
Control, disciplină și „zero toleranță” pentru abuzuri
O parte dintre participanții la sondajul nostru cer măsuri mult mai ferme privind disciplina internă, comportamentul personalului și eventualele abateri. În viziunea lor, sistemul ar trebui să includă controale interne mai riguroase și sancțiuni clare.
„Spitalul are nevoie de medici - OAMENI! Nu oportuniști, nu grețoși și importanți, medici și asistente cu suflet, care se dedică profesiei și salvării pacienților. Nu criminali!”, spune un cetățean.
„Să existe controale reale, nu doar pe hârtie. Dacă e o problemă, să răspundă cineva”, afirmă un gălățean.
„Să nu mai fie tolerată lipsa de respect față de pacienți. Ești acolo să ajuți oameni, nu să îi cerți”, adaugă altul.
Apare frecvent și tema mitei, pe care oamenii o consideră una dintre problemele structurale ale sistemului.
„Să nu mai existe șpagă. Punct. Ai asigurare, trebuie să fii tratat normal”, a punctat un alt gălățean.
Investiții, modernizare și resursa umană
Pe lângă critici, mulți gălățeni vorbesc și despre nevoia de investiții în aparatură modernă și programe de formare pentru personal. „Nu poți face medicină modernă fără aparatură modernă”, a ținut să arate un respondent.
„Ar trebui să vedem cum se lucrează în alte țări și să aducem modelul aici”, a completat altul.
Există însă și opinii mai radicale privind reorganizarea resursei umane.
„Aș aduce medici tineri și aș lăsa loc celor care mai pot lucra eficient”, spune un gălățean.
„Dacă lucrezi și la stat, și la privat, pacientul de la stat pierde mereu. Nu e corect, noi pentru ce plătim asigurare medicală?”, insistă alt respondent.
„Nu vrem imposibilul. Vrem doar să fim tratați normal”
Dincolo de diferențele de opinie și de tonul uneori dur al răspunsurilor, sondajul conturează o imagine comună - un spital aflat sub presiune constantă, în care pacienții resimt cel mai puternic lipsa de timp, lipsa de comunicare și lipsa de predictibilitate.
De la triajul aglomerat și timpii mari de așteptare, până la condițiile de igienă, oboseala personalului medical și nevoia de digitalizare, gălățenii pun pe masă o serie de probleme vechi, dar și soluții clare, concentrate în jurul acelorași idei: ordine, transparență și respect față de pacient.
În esență, mesajul care se repetă în aproape toate răspunsurile este unul simplu, spus fără ocolișuri: oamenii nu cer un sistem perfect, ci unul în care să nu mai fie nevoiți să aștepte fără explicații, să caute soluții în privat sau să simtă că sunt pierduți într-un mecanism birocratic.
„Nu vrem imposibilul. Vrem doar să fim tratați normal”, rezumă unul dintre respondenți, o frază care surprinde, poate cel mai bine, esența acestui sondaj.
