Te uiţi la om şi-l vezi cu toate alea la locul lor, îl vezi zâmbind, trăgând ca boul pe tarla, alergând în toate direcţiile, că aşa te foieşte amărâta asta de viaţă, dar numai el ştie cât efort face dimineaţa să se adune bucată cu bucată din toate cotloanele, ca să poată ieşi întreg, sau dând iluzia de întreg, pe uşă, în lume. Chiar şi aşa, numai Dumnezeu ştie cât de fragil este în fiecare echilibrul acela, care ţine laolaltă suflet de trup. Uneori, eşti ca ...
Te uiţi la om şi-l vezi cu toate alea la locul lor, îl vezi zâmbind, trăgând ca boul pe tarla, alergând în toate direcţiile, că aşa te foieşte amărâta asta de viaţă, dar numai el ştie cât efort face dimineaţa să se adune bucată cu bucată din toate cotloanele, ca să poată ieşi întreg, sau dând iluzia de întreg, pe uşă, în lume. Chiar şi aşa, numai Dumnezeu ştie cât de fragil este în fiecare echilibrul acela, care ţine laolaltă suflet de trup. Uneori, eşti ca ...
Te uiţi la om şi-l vezi cu toate alea la locul lor, îl vezi zâmbind, trăgând ca boul pe tarla, alergând în toate direcţiile, că aşa te foieşte amărâta asta de viaţă, dar numai el ştie cât efort face dimineaţa să se adune bucată cu bucată din toate cotloanele, ca să poată ieşi întreg, sau dând iluzia de întreg, pe uşă, în lume. Chiar şi aşa, numai Dumnezeu ştie cât de fragil este în fiecare echilibrul acela, care ţine laolaltă suflet de trup. Uneori, eşti ca ...
Te uiţi la om şi-l vezi cu toate alea la locul lor, îl vezi zâmbind, trăgând ca boul pe tarla, alergând în toate direcţiile, că aşa te foieşte amărâta asta de viaţă, dar numai el ştie cât efort face dimineaţa să se adune bucată cu bucată din toate cotloanele, ca să poată ieşi întreg, sau dând iluzia de întreg, pe uşă, în lume. Chiar şi aşa, numai Dumnezeu ştie cât de fragil este în fiecare echilibrul acela, care ţine laolaltă suflet de trup. Uneori, eşti ca ...
Te uiţi la om şi-l vezi cu toate alea la locul lor, îl vezi zâmbind, trăgând ca boul pe tarla, alergând în toate direcţiile, că aşa te foieşte amărâta asta de viaţă, dar numai el ştie cât efort face dimineaţa să se adune bucată cu bucată din toate cotloanele, ca să poată ieşi întreg, sau dând iluzia de întreg, pe uşă, în lume. Chiar şi aşa, numai Dumnezeu ştie cât de fragil este în fiecare echilibrul acela, care ţine laolaltă suflet de trup. Uneori, eşti ca ...
Te uiţi la om şi-l vezi cu toate alea la locul lor, îl vezi zâmbind, trăgând ca boul pe tarla, alergând în toate direcţiile, că aşa te foieşte amărâta asta de viaţă, dar numai el ştie cât efort face dimineaţa să se adune bucată cu bucată din toate cotloanele, ca să poată ieşi întreg, sau dând iluzia de întreg, pe uşă, în lume. Chiar şi aşa, numai Dumnezeu ştie cât de fragil este în fiecare echilibrul acela, care ţine laolaltă suflet de trup. Uneori, eşti ca ...
Te uiţi la om şi-l vezi cu toate alea la locul lor, îl vezi zâmbind, trăgând ca boul pe tarla, alergând în toate direcţiile, că aşa te foieşte amărâta asta de viaţă, dar numai el ştie cât efort face dimineaţa să se adune bucată cu bucată din toate cotloanele, ca să poată ieşi întreg, sau dând iluzia de întreg, pe uşă, în lume. Chiar şi aşa, numai Dumnezeu ştie cât de fragil este în fiecare echilibrul acela, care ţine laolaltă suflet de trup. Uneori, eşti ca ...
Te uiţi la om şi-l vezi cu toate alea la locul lor, îl vezi zâmbind, trăgând ca boul pe tarla, alergând în toate direcţiile, că aşa te foieşte amărâta asta de viaţă, dar numai el ştie cât efort face dimineaţa să se adune bucată cu bucată din toate cotloanele, ca să poată ieşi întreg, sau dând iluzia de întreg, pe uşă, în lume. Chiar şi aşa, numai Dumnezeu ştie cât de fragil este în fiecare echilibrul acela, care ţine laolaltă suflet de trup. Uneori, eşti ca ...
Te uiţi la om şi-l vezi cu toate alea la locul lor, îl vezi zâmbind, trăgând ca boul pe tarla, alergând în toate direcţiile, că aşa te foieşte amărâta asta de viaţă, dar numai el ştie cât efort face dimineaţa să se adune bucată cu bucată din toate cotloanele, ca să poată ieşi întreg, sau dând iluzia de întreg, pe uşă, în lume. Chiar şi aşa, numai Dumnezeu ştie cât de fragil este în fiecare echilibrul acela, care ţine laolaltă suflet de trup. Uneori, eşti ca ...
Te uiţi la om şi-l vezi cu toate alea la locul lor, îl vezi zâmbind, trăgând ca boul pe tarla, alergând în toate direcţiile, că aşa te foieşte amărâta asta de viaţă, dar numai el ştie cât efort face dimineaţa să se adune bucată cu bucată din toate cotloanele, ca să poată ieşi întreg, sau dând iluzia de întreg, pe uşă, în lume. Chiar şi aşa, numai Dumnezeu ştie cât de fragil este în fiecare echilibrul acela, care ţine laolaltă suflet de trup. Uneori, eşti ca ...
