O familie fericită, aşa părea pentru toţi cei din jur. El, tânăr şi ambiţios afacerist, ea, o femeie frumoasă, elegantă, caldă şi iubitoare, gospodină şi mamă minunată pentru cei doi copii care le întregeau cuplul. Au avut o nuntă de vis, conduceau maşini scumpe, petreceau concedii în străinătate şi aveau tot ce-şi doreau. Poate doar ochelarii de soare pe care ea îi purta chiar şi când afară era înnorat, ori faptul că nu ieşea din casă cu zilele ar fi putut trezi întrebări. În spatele aparenţei lor fericite se ascundeau teroarea psihică, bătăile încheiate de ea cu nasul şi gura însângerate, făcându-i lui sex oral, proxenetism, prostituţie şi fantezii sexuale deviante.
Tocmai pentru că asemenea poveşti de viaţă există, Carmen, aşa cum am convenit să-i spunem, a acceptat să ne povestească prin ce calvar a trecut, asumându-şi vina de a fi mascat atât de bine realitatea. A învăţat să tacă, să îndure şi să accepte compromisuri încă din copilărie.
"Fata ei trebuia să sufere"
„Ochii mei… cineva îmi spunea că mi s-au dus în fundul capului, că nu mai au sclipire. Cât au plâns ochii ăştia…”, îşi începe Carmen povestea.
A crescut la ţară. Prima păpuşă cu care s-a jucat şi-a cumpărat-o singură, la zece ani, din banii de colind. Să sufere a fost principala lecţie de viaţă primită de la mama ei: „Fraţii mei erau mai importanţi. Eu trebuia să aştept luna următoare ca să mi se ia ghete - cu două numere mai mari, ca să îmi vină şi anul următor - şi alte două luni pentru o haină mai groasă. Mama spunea că fata ei trebuie să sufere, că doar şi ea suferea!”, mărturiseşte Carmen. Dacă ar fi fost doar sărăcia şi lipsurile…
Până la 14 ani, când s-au întâlnit, pe tatăl ei natural - primul soţ al mamei - îl ştia doar din poze. Singura amintire legată de el era gustul unor vitamine pe care i le-a adus când avea patru ani. Acelaşi gust avea să-l regăsească, peste ani, ca mamă, în vitaminele copilului său.
"O să te duci la facultatea de p…"
Tot la vârsta de patru ani a intrat în viaţa lui Carmen cel de-al doilea soţ al mamei. Şi, odată cu el, alcoolul, teroarea, violenţa, iar mai târziu, hărţuirea sexuală. Apucături teribile, cărora mama ei li se împotrivea cu farmece şi rugăciuni. Se temea mai mult de ce va spune lumea dacă ar divorţa din nou, decât de bătăi şi umilinţe.
Carmen ajungea ţinta pumnilor lui, când sărea să-şi apere mama. Ca să scape, se ascundeau şi înnoptau în magazie. Ajunsese să şi viseze că e bătută. Cea mai grea bătaie a primit-o la 14 ani. „Reuşisem la liceu, iar tatăl meu natural mi-a făcut cadou o pereche de cercei. Erau primii mei cercei! Tatăl vitreg s-a enervat, mi i-a smuls din urechi şi m-a bătut. M-a dat cu capul de stâlp. Băutura l-a schimbat ca om, şi fizic, şi psihic. Îmi amintesc că odată ne-a aruncat în sobă toţi banii câştigaţi în anul acela din tutunul cultivat, bani cu care trebuia să ne cumpărăm cele necesare pentru şcoală. Noroc că în sobă era doar jar. Mama i-a luat aşa arşi şi i-a schimbat la bancă. Când am crescut, începuse să aibă faţă de mine o atitudine nepotrivită. Când mă aşezam pe pat, îmi strecura degetul sub fund. Nu aveam voie să citesc sau să învăţ, că mă dădea afară: «Da, o să se ducă la facultatea de puli», spunea.
Mama a divorţat mult mai târziu, când eu eram deja însărcinată cu primul meu copil. O bătuse cu coasa. Şi eu am făcut compromisuri pentru copii, deşi am spus că n-o să fac ca mama”, spune Carmen.
"N-am avut curajul să sar de la etaj"
Carmen a urmat liceul la oraş, locuind la internat, unde a făcut foamea. N-a fost o elevă de premiul I, dar a încercat să se autodepăşească. Pasiunile ei erau româna şi franceza. Compunerile ei, scrise cu talent, ajungeau mereu la panoul şcolii. La liceu, Carmen a avut primul iubit. Avea 17 ani şi, când colega ei de cameră mergea să-şi viziteze prietenul, o lua cu ea. „M-am împrietenit cu fratele iubitului ei. M-am îndrăgostit şi a devenit primul meu bărbat”, îşi aminteşte Carmen.
La scurt timp, avea să fie violată. Carmen îşi aminteşte că, în ziua aceea, prietenul ei şi-a dat întâlnire cu o altă fată. Carmen a ieşit împreună cu colega ei şi cu prietenii acesteia. Câteva ore mai târziu, s-a trezit prinsă într-un conflict. Cel care i-a luat apărarea a fost un băiat, un cunoscut al colegei ei. Acesta i-a propus să meargă la el în apartament, să se liniştească. A asigurat-o că îi va ajunge din urmă şi colega ei. N-a venit deloc. În schimb, băiatul a început să-i facă avansuri. „L-am refuzat, până când m-a ameninţat că, dacă nu stau, mai cheamă zece. N-am avut curajul să sar de la etaj. Terorizată, am acceptat… Pe urmă, m-a lăsat să plec. La cămin, m-a sunat iubitul meu. Aflase ce s-a întâmplat… Mi-a fost ruşine să reclam”, zice Carmen.
"M-am culcat cu fiul, nu mă puteam culca şi cu tatăl"
După ce a absolvit liceul şi şi-a luat diploma de bacalaureat, Carmen a dat examen de suplinitor în învăţământ. „Am obţinut o notă foarte frumoasă, eram foarte mândră, dar mi s-a spus că nu am dreptul la suplinire, pentru că n-am facultate. Dezamăgirea a fost mare”, spune Carmen. A decis să părăsească satul natal şi casa părinţilor sperând că-şi va găsi un rost la oraş, cu sprijinul tatălui ei natural. În ziua în care a împlinit 18 ani şi-a făcut, aşa cum s-a priceput, un tort, l-a împărţit familiei, iar a doua zi a plecat. Mama ei nu s-a împotrivit, dimpotrivă, părea uşurată.
S-a angajat ospătăriţă. „Mi-a plăcut să muncesc. M-au dat afară pentru că nu flirtam cu administratorul. Mi-am găsit de lucru la alt bar. Pe patron îl cunoşteam din liceu şi îmi era drag… Când tatăl patronului a început să se dea la mine, i-am spus în faţă: «Scuze, m-am culcat cu fiul dumneavoastră, nu mă pot culca şi cu dumneavoastră!». Mă simţeam încolţită. Nu voiam să mă culc şi cu unul, şi cu altul. Locuiam cu chirie, mi-era frig, mama promisese că-mi trimite o plapumă care nu mai venea… prieten - nu, prietenă - nu, mamă - nu, tată - nu! Mai bine plec în afară”, aşa s-a gândit Carmen.
În bar venea şi un bărbat despre care auzise că s-ar ocupa de treaba asta. „M-am dus la el şi i-am zis: «Am înţeles că ajuţi fete să plece afară. Vreau şi eu». Mi-a zis că mă remarcase şi avea de gând să-mi propună să merg într-un club, ca damă de companie, unde o să port rochie de seară şi o să fac consumaţie cu clienţii”, a povestit Carmen.
"Dă-mi banii, zdreanţă, că te omor!"
A fost inclusă într-un grup de fete. „Mai fusese închis pentru proxenetism şi, ca să-mi testeze încrederea, mă supunea la teste: mă lăsa pe-afară nemâncată, nu mai răspundea la telefon. Eu nu voiam decât să plec! Am plecat pe 6 decembrie. Hainele ne-au fost oprite şi am ajuns în Spania doar cu ce aveam pe noi şi cu paşaportul. În club nu era atmosfera elegantă promisă. Am început să muncesc. Trebuia să achit cheltuiala de paşaport şi drum - 600 de dolari. Programul era de la cinci după-amiaza la cinci dimineaţa. Zilnic trebuia să dăm 65 de euro pentru cameră, aceeaşi în care dormeam. Că făceai sau nu aceşti bani, trebuia să-i plăteşti. Tariful standard era de 50 de euro jumătate de oră, dar eu luam 80 de euro pentru jumătate de oră. Cel care mă dusese la Madrid mă ameninţa mereu: «Dă-mi banii, zdreanţă, că te omor!» Nu m-am lăsat intimidată. Până pe 23 decembrie i-am trimis banii şi i-am spus că, dacă vrea alţii, să vină în locul meu! Mă uitam în jur şi nu mai ştiam încotro e ţara mea. Când am plecat, mi-am zis că n-o să mai ajung niciodată aşa. Toată nebunia mea a durat trei luni. Trei luni care mi-au schimbat viaţa”, îşi aminteşte Carmen.
"Bună seara, iubite!"
S-a întors în ţară cu gânduri mari: să urmeze facultatea de geografie-franceză. Un drum cu maxi-taxi avea să i-l scoată în cale pe cel care urma să-i devină soţ. „Era foarte carismatic, uşor arogant, şi m-a abordat. Aveam nevoie să mă simt protejată şi el îmi inspira încredere. Am început să ieşim împreună. M-am îndrăgostit până şi de modul în care ţinea telefonul când vorbea! Ne-am mutat împreună şi m-am dedicat lui trup şi suflet. Mă simţeam soţia lui. Îi făceam mâncare ca la mama acasă, iar de Paşti am făcut cozonac. Îl sunam când era la birou şi îi cântam «Bună seara, iubite!» Ne-am cunoscut în aprilie şi căsnicia noastră a fost o mare păcăleală!”, povesteşte Carmen.
Aflând că a făcut aproape o lună prostituţie, el a început să tatoneze terenul. „«Ai fost plecată şi n-ai făcut bani. Acum trebuie să mai pleci o dată şi să vii cu bani. Dacă vrei să fii soţia mea, trebuie să fii şmecheră». Mă ambiţiona!”, spune, amar, Carmen.
A rămas însărcinată. Iubitul ei insista să avorteze, ca s-o poată trimite la produs. Din păcate, sarcina s-a oprit în evoluţie la opt săptămâni. A trebuit să facă avort. Insistenţele lui au devenit tot mai mari: „«Trebuie să pleci! Trebuie să pleci», îmi spunea.
M-a dus în Spania, în acelaşi club în care fusesem. La telefon îmi spunea că nici el nu mă vrea acolo, dar că o să avem bani, casă, de toate… Ştia că îl iubesc, că vreau o familie, şi îmi spunea că am un scop şi când mă întorc o să fie ca şi cum nu am fost niciodată acolo. Nu reuşeam să fac bani şi i-am cerut să mă aducă acasă. Am venit. În taxi m-a luat la bătaie, că n-am făcut bani”, spune Carmen.
"Am zis că nu-l las pentru o bătaie, două"
Prima oară a lovit-o înainte să rămână însărcinată. I-a rupt buza cu pumnul. Era furios că a lăsat să fugă din casă o fată pe care voia s-o trimită la produs. Carmen habar n-avea de planurile lui, iar dacă ar fi ştiut, ar fi lăsat-o să plece. După prima bătaie, i-a promis că n-o să se mai repete, că o iubeşte. Carmen a crezut: „Am pus mai presus ideea de a avea o familie. L-am văzut ca pe un tată, ca pe un iubit. Am zis că nu-l las pentru o bătaie, două”, mărturiseşte Carmen.
La câteva săptămâni, a ajuns din nou în club. A stat trei luni şi i-a trimis bani săptămânal. După calculele ei, cam 20.000 de euro. „Cei mai mulţi clienţi au fost zece pe noapte. Multe fete îmi spuneau că sunt disperată după clienţi. Trebuia să ies de-acolo cât mai repede. Când am plecat din club, am zis că niciodată n-o să mă mai întorc. Îmi spuneam că am mai făcut prostituţie şi aş putea să trec peste… dar n-a putut trece el. Devenise curios cum făceam cu clienţii, cât de bine mă simţeam? Aparent, stai cu picioarele în sus, şi asta e. Dar nu e aşa, te uzezi psihic, fizic”, spune Carmen.
"Mă venera, dar îi eram şi victimă"
A rămas însărcinată din nou. El o pedepsea pentru că fusese prostituată: o punea să doarmă pe jos. Cu o zi înainte să nască, s-au căsătorit civil. I-a promis, însă, că o va face cea mai frumoasă mireasă! „La şase luni de la naştere, a început să mă bată. Când veneau prietenii lui pe la noi, le arăta unde sărise sângele meu pe perete. Slăbisem mult, mă simţeam bătrână. Iar când mă făcea curvă, mă atingea maxim! Am rămas din nou însărcinată”, spune Carmen.
La iniţiativa lui, a intrat la facultate şi a făcut administraţie publică. Nu i-a fost uşor, dar a reuşit să fie şi mamă, şi soţie, şi studentă. „El vedea în mine o femeie inteligentă şi voia să se etaleze cu mine. Îi plăcea să spună că o femeie trebuie să le facă pe toate! Mă venera, dar îi eram şi victimă”, spune Carmen.
Deşi licenţiată, n-a lăsat-o să se angajeze în administraţie. „Mi-a spus: «Soţia mea nu face cafeaua nimănui!». Nu l-am înţeles: soţia lui poate face prostituţie, dar cafea într-o instituţie, nu”, se minunează Carmen.
"Adoarme copiii şi vino să ţi-o iei!"
„L-am lăsat să mă bată”, recunoaşte Carmen. Bătăile erau de două feluri: „neveuri”, când se trezea lovită din senin, sau programate: „Hai să ţi-o iei!”. Motive se găseau! Într-o zi, i-a cerut să oprească la magazin, ca să ia tacâmuri de pui pentru ciorbă. Enervat că n-a fost întrebat ce vrea să mănânce, a bătut-o. „Auzeau copiii zgomote şi se speriau. Eu mă prefăceam că nu s-a întâmplat nimic şi le zâmbeam. «Hai, adoarme copiii, şi vino să ţi-o iei!», îmi spunea. Legănam băiatul şi, când aţipea, îl trezeam ca să-l audă scâncind. Mi-era milă de copil, dar şi atât de frică de bătaie…”, spune Carmen. Fragilă ca un fir de trestie, îmi arată „degetul iubirii” - inelarul rămas diform din cauza loviturilor.
Momentele de cruzime se împleteau cu cele de tandreţe. „Într-o dimineaţă, i-am spus că am visat că am primit de la un necunoscut lalele galbele. Mi-a spus că el era acel necunoscut, şi la prânz mi-a trimis lalele galbene. A făcut comandă, pentru că nu existau în florării. În viziunea celor care ne cunoşteau, eram cea mai fericită femeie! Material, aveam totul: haine frumoase, o nuntă de vis, Mercedes, pentru că el aşa voia. Pentru spectacol! E vina mea, am mascat atât de bine! Stăteam în casă până îmi treceau vânătăile sau purtam ochelari de soare. Mă acapara cu toată fiinţa. Mă bătea şi mă punea să-i fac sex oral cu gura plină de sânge. Când mă călca pe mărul lui Adam, vedeam moartea cu ochii. El avea ochii umezi şi părea că se hrănea cu mine, efectiv!”, spune Carmen.
"Marea bătaie"
După nuntă, a venit „marea bătaie”. „Bătaia asta a fost un atentat la demnitatea umană. Era 8 Martie, lăsasem copiii la soacră şi noi eram la restaurant, aşteptam să vină aperitivul. Lui i s-a părut că nişte bărbaţi din restaurant se uită la mine. M-a trimis acasă să aştept să mi-o iau. Am luat copiii şi m-am dus acasă. Aşteptam ca un miel la tăiere. A venit acasă şi, de cum am deschis uşa, mi-a dat un picior în stomac. Am rămas fără aer, dar nu m-a lăsat, a continuat să mă lovească. Am căzut, copiii au început să plângă! M-a trimis să-i liniştesc. Am lăsat copiii la desene animate şi m-am dus la el. Mă întreba de bărbaţii aceia, eu îi spuneam că nu-i cunosc, el, jap!, îmi dădea una de veneam cu capul de perete! A venit fata, şi a văzut că aveam în mână un şerveţel plin de sânge. A întrebat de ce îmi curge sânge din nas, iar el m-a obligat să înghit şerveţelul. Mă înecam, îl rugam să-mi dea apă, el ţipa să-l mănânc. L-am mâncat, până la urmă! Eu, om întreg, femeie, mamă, iubită, soţie şi prostituată, de toate, am mâncat un şerveţel plin cu sânge. N-am murit. M-am umilit”, mărturiseşte Carmen.
A doua zi, au venit la ea tatăl şi fratele ei. A luat 2.000 de euro din casă, nişte haine pentru copii şi au plecat. A stat departe de el două săptămâni. „Până şi amanta lui a venit să mă roage să mă întorc. El mă ameninţa că se omoară dacă nu mă întorc. Am fost la psihiatru amândoi. Şi i-a spus: «Uitaţi, pe soţia mea am bătut-o de atâtea ori şi niciodată n-a fugit!». Medicul a fost şocat. I-a dat tratament. M-am întors acasă”, povesteşte Carmen.
"Cum să mă dai altora?"
După ce s-a întors de la club, au început fanteziile soţului. „Mă punea să-mi imaginez, în timp ce eram cu el, că sunt cu un client şi să fac ce făceam cu acela. Eu am fost şi soţie, şi mamă, şi iubită, şi amantă, şi prostituată, şi tot ce-a vrut el. Am înţeles! Dar cum să mă dai altora? Să stai în debara să mă filmezi cum fac sex cu alt bărbat? Era fantezia lui”, spune Carmen.
Soţul ei a aflat de un bătrân care avea un teren de vânzare. A trimis-o pe ea să negocieze preţul, apoi să i se ofere. „Era un bătrân care ţinea post, mergea la biserică. I-am spus că bărbatul meu e plecat şi, din tot oraşul, m-am găsit să mă culc cu el, că poate nu vorbeşte. L-am întors de la cele sfinte şi mă simt vinovată. După aceea, a trebuit să-i povestesc soţului cu amănunte. Pe urmă, m-a pus să-l chem acasă şi să fac sex în patul nostru. Montase o cameră de filmat şi, când a venit acasă, mi-a cerut să ne uităm la film. Dar n-a fost de ajuns! A mutat patul în dreptul debaralei, s-a ascuns acolo şi m-a filmat făcând sex cu bătrânul. A fost o tortură! Dar aveam o familie…”, spune Carmen.
"Vine vremea să mai pleci o dată"
Aveau probleme financiare, când soţul i-a propus să se prostitueze din nou. „Mi-a spus: «Păsărică, ştiam că vine vremea să mai pleci o dată. Ce zici, scăpăm şi noi de datorii?!». Decât să mă bată, să mă terorizeze cu fanteziile lui sexuale, am zis că mă duc. Am zis că, dacă banii salvează această căsnicie, încerc şi o fac şi pe asta, pentru ultima oară. Ştiam că dacă ar fi violent acolo, aş primi şi copiii, şi tot. Am plecat în Austria. Era un club cu pretenţii, unde trebuia să faci consumaţie şi aveai maxim trei-patru clienţi pe noapte. Îmi era greu să intru din nou în rol de prostituată. M-au ajutat fetele să arăt bine şi… am spart gheaţa. Era 400 de euro intrarea. La o oră, rămâneai cu 180 de euro, banii tăi. La fiecare oră se mai adăugau câte 80 de euro. O mie de euro era tariful pentru toată noaptea. El era mulţumit că o să-şi primească banii. Eu sufeream”, îşi aminteşte Carmen.
Cunoscuţii ştiau că plecase în străinătate pentru un tratament. Nu era în totalitate o minciună. Carmen plecase din ţară suferind de zona zoster, o boală a pielii declanşată pe fond nervos.
"Eram mai respectată ca prostituată"
A stat în Austria cinci luni. Pe parcurs, i s-au alăturat soţul şi copiii. Carmen era prostituată de la trei după-amiaza la cinci dimineaţa, apoi soţie până la ora opt, iar de la prânz mama care îşi scotea copiii în parc şi la piscină. Mâncau împreună şi pleca la club. Copiii ştiau că e bolnavă şi se duce la doctor. „Toate fetele mai luau câte o pauză, eu nu, eram la foc-continuu: că avem de făcut aia, ailaltă… Am avut un singur liber, de ziua mea! Toţi clienţii m-au tratat ca pe o iubită. Şefii se purtau bine. Mă vedeau ca pe o mamă cu doi copii, cu un soţ nebun, care suna mereu să vadă dacă sunt la muncă. De câte ori aveau un client mai pretenţios, mă trimiteau escortă. Eram mai respectată ca prostituată! Există respect şi în lumea aia. Dar nu se gândea nimeni la sufletul acela schimonosit al meu, că eram om şi voiam să trăiesc normal…”, spune Carmen.
„Oricât de pretenţios ar fi un club, sexul oral nu e protejat. Am zis mii de bogdaproste că nu m-am îmbolnăvit. Şi nici n-am fost pusă să mă droghez”, mărturiseşte Carmen.
"Mi-a pus cuţitul la gât"
Când s-au întors în ţară, soţul ei a descoperit pe site-ul clubului nişte fotografii în care i s-a părut că o recunoaşte. „M-a bătut să recunosc că sunt eu. Îmi spunea că, dacă nu recunosc, mă omoară, dacă recunosc, mă iartă. De teamă, i-am spus că sunt eu şi atunci mi-a pus cuţitul la gât. Am fugit şi m-am aciuat în curtea unui vecin, în coteţul porcului. I-am sunat pe socri şi le-am spus că nu mai suport. Am stat la cumătra mea câteva zile. El mă ameninţa că se aruncă în faţa trenului, cu copiii mei. Şi se auzeau copiii ţipând în maşina pe care o conducea cu viteză. Am acceptat să mă întorc, pentru copii. Mi-a promis că va dormi la birou şi eu în casă. Când l-am primit din nou în casă a fost în al nouălea cer de fericit. Mi-a adus un colier din aur, de 12 milioane de lei. Eu băgasem divorţ şi dădusem tot 12 milioane. Când a aflat că am dat divorţ, m-a rugat să mergem la preot, la vrăjitoare, dar eu nu mai voiam să fiu cu el. Am fugit din nou, cu copiii. Ne-am judecat mult…. Divorţul s-a finalizat în 2012”, spune Carmen.
O viaţă nouă
Deşi au custodie comună, copiii se află acum la fostul ei soţ, iar Carmen e silită să-i vadă rar. Fostul ei bărbat şi-ar dori ca ea să iasă din viaţa propriilor copii şi face tot ce poate să-i pună piedici. Dar Carmen nu se lasă. Se luptă pentru copiii ei şi se teme că, dacă fostul ei soţ ar rămâne fără bani, ar fi în stare să-şi trimită fiica la produs. A reclamat că a fost constrânsă să facă prostituţie, că a fost şantajată şi aşteaptă să i se facă dreptate. Şi împreună cu copiii ei să înceapă o viaţă nouă, adevărată.
