Astăzi mă voi opri asupra unui subiect extrem de neplăcut și anume acela al animalelor lovite de mașini și lăsate să moară, fie la locul incidentului, fie aruncate pe marginea drumului. Este un subiect șocant, dar o realitate pe străzile Galațiului și prin județ, unde majoritatea nici nu mai clipește la vederea unui animal strivit de mașină.
Cum ați reacționa, totuși, dacă ați găsi o pisică sau un câine încă în viață, dar grav rănit?
V-ați opri să încercați să-l ajutați? Ați pleca mai departe, indiferent? E greu de dat un răspuns, dacă nu ai fost în situația dată.
O femeie din județul Galați, care locuiește într-o comună apropiată de orașul reședință de județ, unde lucrează, a trecut printr-o astfel de situație și este uimită cât de puține soluții există în asemenea cazuri.
A găsit câinele, unul de talie destul de mare cât să nu-l poată ridica singură, pe 7 ianuarie, aruncat într-un șanț
L-a auzit plângând și nu a putut să rămână indiferentă. L-a hrănit și a încercat să-l acopere, fiindcă începuse să ningă, iar ajutor să-l ridice și să-l scoată de acolo nu prea găsea. Era weekend, când, se pare, nimeni nu este preocupat de soarta unui animal amărât. Până la urmă, cu ajutorul unei vecine, a reușit să-l aducă la adăpost, iar a doua zi a început lupta pentru el.
Câinele a fost primit la Spitalul Animalelor Orfane "Susy Utzinger", unde l-au ținut vreo trei săptămâni. "I-au făcut radiografii, mi s-a spus că are coloana ruptă în două locuri, aștept radiografiile pe e-mail, încă nu le-am primit", ne-a explicat gălățeanca. Acum, cățelul este la adăpostul "Help Lăbuș" (către care se îndreaptă recunoștința cititoarei noastre, pentru că au intervenit și l-au luat), într-o cușcă, femeia care l-a salvat se duce la el cu mâncare, de câte ori poate, dar și-ar dori să poată face mai mult și nu știe încotro s-o apuce.
Dincolo de prognosticul probabil rezervat - e greu să avem grijă și de câinii care sunt pe picioarele lor, dar de cei bolnavi - un lucru o doare tare mult și anume acela că, mai ales în mediul online, i s-a reproșat că de ce nu-l ia acasă, dacă îi pasă de el. Răspunsul e simplu: ca mai toți iubitorii de animale, are deja în grijă cinci câini și 16 pisici, cu tot ce presupune asta, mâncare, deparazitare, vaccinare etc. Câți dintre noi pot spune același lucru?
După aproape o lună de nopți nedormite, gălățeanca noastră cu suflet mare este convinsă că a făcut bine încercând să salveze un suflet. Evident, cățelul poate fi adoptat, dacă are cineva posibilitatea să-l ajute, iar adăpostul poate fi sprijinit, de oricine dorește, acest cățel nefiind singurul într-o situație medicală specială.
Într-o lume normală, o instituție a statului ar trebui să se ocupe de aceste situații. Dar, la noi, mai ales în weekend, opțiunile sunt, iată, aproape nule. Dumneavoastră ce ați face, într-o situație similară?
