Într-un Galaţi toropit de căldură, înconjurat de râuri, dar fără niciun bazin de înot cu acces larg, câţiva copii se bălăceau duminică în bazinul Păpădiei, oprită, nu se ştie din ce motiv, deşi temperatura de afară justifica în mod clar funcţionarea, iar celelalte fântâni din oraş erau la datorie. Dincolo de aspectul ilegal şi inestetic al piscinei ad-hoc, bucuria copiilor era evidentă. Pentru ei, sincopa de duminică a fântânii devenise, ca prin magie, o frumoasă amintire din copilărie.
