Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat, zilele trecute, o decizie importantă într-un caz de hărțuire sexuală semnalat de o româncă. Acuzațiile acesteia îl vizau pe șeful ei ierarhic, dar după trei ani de anchetă în țară, dosarul a fost clasat. Magistrații Curții Europene au interpretat diferit atingerea adusă dreptului la viață privată al femeii și au obligat statul român la plata unor despăgubiri de 7.500 de euro.
Mai multe vicii de procedură care au dus la scoaterea de sub răspundere penală a unui șef de gară din județul Timiș au fost temeiul pentru care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, pe 30 august 2022, să îi dea dreptate unei angajate care a susținut în fața autorităților române că a fost hărțuită sexual în rânduri repetate.
Angajată ca femeie de serviciu la o gară din județul Timiș, aceasta l-a reclamat pe șeful de stație cu privire la mai multe acte de ordin fizic și moral prin care acesta exercita presiuni asupra ei. După trei ani de cercetări, procurorii au clasat cazul, concluzionând că șeful de gară a hărțuit-o pe femeie, așa cum au arătat probele, dar că nu a făcut-o punând-o pe aceasta "într-o situație umilitoare sau intimidantă, așa cum prevede Codul Penal".
Femeia a atacat la CEDO decizia anchetatorilor români, iar Curtea de la Strasbourg, fără a se pronunța pe fondul cauzei, a apreciat că hărțuirea a adus atingere dreptului la viață, intimitate și demnitate. Completul Curții de la Strasbourg, din care a făcut parte și magistratul român Iulia Motoc, a considerat că procurorii din Româna nu au apreciat probele la adevărata lor însemnătate, ignorând impactul prin care actele dovedite l-ar fi adus integrității morale și fizice a persoanei. Drept urmare, decizia dată zilele trecute îi găsește vinovați pe anchetatorii români și obligă statul la plata sumei de 7.500 de euro către partea vătămată.
