În cadrul unei mese rotunde, Greenpeace România și Bankwatch România au lansat studiul elaborat de ERCST (European Roundtable on Climate Change and Sustainable Transition) care analizează impactul climatic al proiectului de extragere a gazelor din Marea Neagră (din perimetrul Neptun Deep) și riscurile privind neîndeplinirea obiectivelor asumate de România, informează Mediafax.
Rezultatele studiului arată că, pe întreaga durată de viață, proiectul Neptun Deep va fi responsabil de 209 milioane tone CO2 echivalent, în medie 10,4 milioane de tone CO2 pe an. Această cantitate reprezintă mai mult decât emisiile de gaze cu efect de seră ale industriei cărbunelui în prezent, ceea ce va transforma OMV Petrom și Romgaz indirect în cei mai mari poluatori din România.
OMV Petrom și Romgaz susțin că acest proiect va avea o "amprentă de carbon negativă", bazându-se pe premisa nerealistă că toate gazele extrase vor fi folosite pentru producția de energie, înlocuind cărbunele. Această lentilă nu face decât să dezinformeze, minimizând caracterul poluant și nesustenabil al gazelor fosile, se arată într-un comunicat remis de Greenpeace România și Bankwatch România.
"În analiza impactului de mediu, consultanții OMV Petrom pleacă de la asumpția că gazul extras va produce 65 mii MWh/zi în locul cărbunelui, deci va înlocui și implicit reduce aceste emisii. În realitate, electricitatea produsă din cărbune este de trei ori mai puțină și este în continuă scădere, având în vedere că România și-a asumat închiderea treptată până în 2032. Cifrele sunt manipulate pentru a face proiectul să pară pozitiv, când în realitate un proiect de combustibili fosili nu poate avea emisii negative", a declarat Raluca Petcu, coordonatoarea campaniei gaze fosile Bankwatch România.
Organizațiile mai subliniază că emisiile de gaze cu efect de seră ar putea deraia planurile climatice ale României. Emisiile de CO2 din Neptun Deep vor reprezenta 23% din toate emisiile României la nivelul anului 2035 și 12% la nivelul anului 2040. Având în vedere că România ar trebui să își reducă deja emisiile cu 90% în 2040 față de 1990, este neclar dacă acest proiect a fost luat în considerare în modelarea scenariului "România Neutră" din Strategia pe termen lung.
"Tranziția energetică nu se poate face cu și mai multe emisii și tocmai acest lucru pare că se întâmplă acum. Nu este clar dacă și unde ar avea loc gazele din Neptun Deep în planurile climatice ale României, iar autoritățile trebuie să aducă urgent clarificări. Nu putem porni robinetul gazelor din Marea Neagră fără să vedem cum va arăta România din punct de vedere al emisiilor - în toate sectoarele - până în 2050 și chiar mai departe", a declarat Marian Mândru, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.
