Şterge-ţi trecutul, fugi de viitor,ieşi din prezent, stai totdeauna lângă,azvârle ceasul, fii atemporal...secunda-i fiara care te mănâncă!Ispititoare-n cest făţarnic jocde-a viaţa şi de-a moartea, se alintăprotocolar, se gudură lasciv,îţi face semne dulci din/spre oglindăşi-ţi răsuceşte mintea până cândîi pici în braţe, cârpă la picioare...apoi... (apoi ce pot ca să-ţi mai spun?)...s-aud (melodramatic) dinţi şi gheare!Nu da nicicând încredere la timp...(ştii ...

Nenea Costică Prăpăd stă-ntr-o cocioabă, pe strada Păpădiei, la numărul 13 bis. Nu are nici un fel de nevastă. Ultima-i jumate, Maria Prăpăd, fostă Mohor, a şters-o de pe suprafaţa Pământului. Acum stă la doi metri sub sol, într-un loc special şi mult mai confortabil decât cel în care şi-a trăit/mâncat zilele şi nopţile în compania dragului de Costică. Altfel spus, din dorinţa unui echilibru stabil, ea i-a ronţăit zilele lui, iar el i-a consumat nopţile ei. Însă ...

!scriu cu cretă pe zăpadă/ rugăminte către sfântultot văzduhul se-nfioară/ şi îmi spulberă cuvântulşi mi-l duce hăt departe/ unde nimeni nu ascultăşi-mi rămâne rugămintea/ pururea necunoscutăşi cu varga pe ţărână/ scriu aceeaşi rugăminteşi o ia şi-o duce vântul/ unde nu mai sunt cuvintescriu cu sete pe oglinda/ apei pururea-n mişcareşi-apoi ruga mi se-nalţă/ şi-mi întâmplă-nnourareşi-apoi plouă şi iar plouă/ şi-apoi ninge şi iar ningeşi se scurge şi ...

Alaltăieri, când te-am apelat pe firul lung, sofisticat, enervant şi indiferent al Relaţiei dintre noi, mi-ai franjurat timpanele c-o scuză interminabilă şi mi-ai luat piuitul c-o ameninţare greu de suportat pentru Candoarea-mi din dotare! Te-ai fasolit şi te-ai gudurat la condiţia mea de Om care şi Crede şi Cercetează, dar n-ai catadicsit să mă dumireşti, n-ai vrut (ori n-ai ştiut, ori n-ai putut) să-mi răspunzi clar şi punctual la întrebarea care mă frământă şi mă mu ...

Şi liniştea pogoară pe arcade, pe ziduri, pe ferestre, pe pilaştri - mă caută, s-apropie, mă strigă, poartă strai alb şi are ochi albaştri ca două cioburi tocmai de la cerul care s-a spart de tot, pe îndelete, de la un tunet negreşit, aseară, când a plouat de foame şi de sete! S-apropie întruna şi m-atinge, îi simt eternitatea, mă-mpresoară - şi înţeleg şi cred că sunt al ei, pe dinăuntru şi pe dinafară, pe unde n-a trecut n-atâta viaţă fiindc-a fost continuu � ...

Nu am ascuns niciodată şi nici n-am să pot să ascund că mi-i teamă de frică, mi-i foarte mult şi tare teamă de frică! Am încercat de atâtea şi atâtea ori să ascund acest adevăr, însă ar fi însemnat să fiu fals, să mint, să păcălesc împrejurul şi să mă pun de-a doua cu Doamna! N-am putut şi nici n-am să pot să nu văd ce delir şi ce zadar clocotesc şi zburdă ca la dumnealor acasă! Adică, altfel spus, urlă şi hohotesc de aici şi până departe, de departe şi ...

a plecat fără să zică/ dacă vrea dacă nu vreadacă ştie dacă poate/ vro ceva sau altcevacred că n-are ce să ştie/ ce să poată şi să facăîntr-o lume năzuroasă/ delirantă şi buimacăşi acuma-i unde este/ locul ei (ne)cunoscutşi ar vrea să se întoarcă/ dar nu are începutnici sfârşit nici alinare/ are doar (ne)norocirede a zice că (nu) vede/ dacă-i o în(de)plinirestă pe margine şi tace/ şi refuză orice-ar zicecareva că-i mai râvnită/ chiar decât euridiceşi or ...

Maria din titlul rubricii de azi îşi desfăşoară şi-şi înfăşoară activitatea în fabrica de orologii! La Orologie, cum ar veni! E oroloagă, adică! Altfel spus, se ocupă cu timpul! Nu-l pierde! Nu despre timpul dumneaei fac vorbă, ci despre timpul celorlalţi! Şi, slavă Domnului, are timp pentru toţi! Şi are şi timp trecut, şi timp prezent, şi timp viitor, şi timp pierdut! În orologiile corespunzătoare categoriei, bineînţeles! Zi de zi, şi noapte de noapte, şi ceas de ...

!beladonă şi mireasă/ tuturor şi nimănuide la toamnă până-n toamnă/ cer azil cuvântului!!dinspre pace înspre pace/ umbra glonţului se plimbăam şi nai şi am şi fluier/ şi-s moldo-român de limbă! !ţi se spune mătrăgună/ dai de inimă şi sângete mai cere câte-un rege/ vreo regină te mai plânge!!apa se îndoaie-n patru/ între noi rămâne vorbaţi se uscă rădăcina/ mie-mi tremură moldova! !scoate-ţi doliul beladonă/ a-nviat poetul iarcâte-o sapă te mai sapă/ u ...

Uite, pun plicul între mine şi orizont...şi mă uit în zare! şi, uite, zăresc ceva, ca un abur, în plic! ceva scris! sau ceva ca un scris! nu înţeleg ce scrie acolo! nu pot descifra, mai ales că mi-am pierdut dioptriile prin râpa cea unică şi mare...şi prin cârciumile cele multe şi mici!...dar am emoţii! însă, destul de ciudat, pe hârtia plicului nu văd nici o amprentă, nici o urmă de ea! şi, din câte aud de la alţii şi din câte văd în cărţi, această doamnă nu s ...