Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) din când în când (mai des, mai rar)/ zicea că trebuie să vină,zicea că fuge în trecut,/ aici, la mine, în grădină,zicea că lasă-n viitor/ prezentul tot, minciuna toată,şi vine-ncoace, s-adormim/ aici, la mine, în livadă,şi să visăm ce n-am visat/ în viitor, măcar o dată:cămaşa mea de mire-iov,/ rochia ei de miră-fată,şi-o nuntă lungă, pe doi cai,/ cu mulţi frumoşi, multe ilene,mulţi zmei cu/minţi şi e ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) mai trece pe drumuri căruţa cu mere, adusă de-un cal şi-un sărac fără bici - nu cumpără nimeni, şi nimeni nu cere, şi n-o să mai vină, vrodată, pe-aici (!) (!) la porţi ies mirese ca nişte garoafe sfinţite cu lacrimi de mire moldav - s-aude aproape, aproape, aproape un greier adânc în tristeţe şi praf (!) (!) aud pân-acum: ”hai la mere!”, întruna - ce toamnă frumoasă! ce sfânt adevăr! - şi vine doar ...

Mulţumesc păsărilor pentru că m-au ajutat, m-au dus şi mi-au arătat unde-i fata din flori nemuritoare, din grâu, din marginea salcâmilor, din volbură şi din cicoare! Mulţumesc (şi) cerului... pentru că stă cuminte... şi pentru că are (pe) sub cine să mugurească, să florească, să frunzească, să crească şi să zburătăcească aceste ciocârlii nestemate, fără de care nu aş fi aflat fata aşteptătoare de cincisprezece ani! Şi mulţumesc şi trecătorilor/opritorilor p ...

Sunt gata de plecare spre fata din grâu. Sunt gata de întâlnirea pe care fata a dorit-o şi a aşteptat-o atât de mult. Să aştepţi, să speri, să vrei şi să crezi cincisprezece ani nu-i de ici, de colo, nu-i la îndemâna oricui. Trebuie că fata cu imortele-n coroane moşteneşte o genă foarte rezistentă la greutatea ne/răbdării. Cred că aş vrea să-i cunosc părinţii care i-au dat atâta şi atâta putere de înfruntare a vicisitudinilor vieţii, de a trece cu atâta curăţen ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Motto:"Câmp unic: nebuloasă-n hieroglife.../ atâtea roţi pe câte stele... sînt/ copaci şi oameni înveliţi cu cifre.../ şi-un timp pe lângă somn rostogolind/ imagini vechi despre a fi... enorm/ cerc spart alături, cu viteze proprii,/ apropie ţigara unui om/ de-a altui dus să-şi vadă invers ochii!" (Iolanda Cremene)(!) iar e bună ziua, doamna mea,/ iar aştept să vină bună seara -domnul Întuneric vrea să stea/ şi să- ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou" (!) cică a fost O Dată cel mai mare Împărat,şi cică acest Împărat avea cea mai mare Împărată,şi cică, dacă nu ar fi fost,nu s-ar povesti în fiecare noapte şi în fiecare zică el era Predicat, dar şi ea era Predicată,şi cică el n-a vrut să fie Subiect,şi ea n-a vrut să fie Subiectă măcar O Datăîn toată Împărăţia lor cea mai mare şi lungă şi lată,fără impurităţi şi fără nici un d ...

Trebuie să mă grăbesc fiindcă mâine vine imediat, vine foarte repede, mai ales când vine cu povara, cu emoţiile, cu ne/aşteptările întâlnirii de gradul zero. Trebuie să mă grăbesc, dar nu mă grăbesc. Nu pentru că aş avea ori nu aş avea timp destul, ci pentru că nu vreau, din cauza vitezei/pripelii, să ratez necesitatea, impactul, farmecul, frumuseţea (sau banalitatea?) cestei vederi promiţătoare/devastatoare. Cred că se poate întâmpla orice şi cred că motivele fetei ...

Cică stă pe marginea grâului şi împleteşte coroane din flori nemuritoare. Şi cică pe mine mă aşteaptă. De vreo cincisprezece ani, în fiecare zi de vară, cât durează nemuritoarele, stă pe marginea pâinii şi mă aşteaptă. Şi cică a şi întrebat-o de ce mă aşteaptă, însă ea n-a vrut să-i răspundă. Or, mai aproape de adevăr, a vrut să-i răspundă, ieri, dar cică a podidit-o un fel de plâns lung şi umplut cu suspine, cu ochi mari, şi amari, şi negri ca bobul de ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) bună seara, Doamna mea de Seară – vezi, la noapte, poate mă visezicăutându-ţi rochia de stambă prin tăcerea Marilor Liveziale vremii când stăteam la pândă şi veneai... veneai... veneai să scuturimere interzise Nemuririi şi păzite de poeţii-fluturi (!) (!) noapte bună, Doamna mea de Noapte – îţi trimit un vis cu măr şi vals.muşcă-l fără milă... şi dansează-l – eu nu pot... eu sunt Titanic Fals,umblu f ...

Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" (!) mama scrie prin grădină,/ tata scrie prin ogradă -scriu cu sapa, cu lopata,/ scriu cu sufletul, cu gândul -mama ştie, tata ştie/ că, odată şi odată,vine vremea de citire,/ când, visând-o şi visându-l,ca şi cum ar fi aievea,/ le rostim învăţătura:cum să ne sfădim cu Zmeul,/ cum să ne jucăm de-a dura,cum să aşteptăm Ilene/ la pârleaz şi la fântână,cum să respectăm părinţii,/ cum să ştim Limba Română (! ...