Ileana Mălăncioiu, poetă contemporană, eseistă, publicistă, s-a născut pe 23 ianuarie 1940, la Godeni, jud. Argeș. În peisajul poetic actual se distinge ca o voce lirică de unică și autentică vibrație.
A absolvit școala elementară în comuna natală, apoi Liceul de fete din Câmpulung Muscel. După absolvirea liceului, a optat pentru Facultatea de Electronică din București, dar nu a fost admisă, astfel că s-a înscris la Școala Tehnică Financiară.
În perioada 1958-1959, a început să scrie versuri, influențată de Eminescu și Bacovia, apoi i-a descoperit pe Esenin, Rilke, Poe, Baudelaire.
A urmat apoi Facultatea de Filosofie a Universității București, absolvind în 1968. Lucrarea sa de licență se intitulează ”Locul filosofiei culturii în sistemul lui Lucian Blaga”, deși cărțile de filosofie ale acestuia erau interzise și nu puteau fi cercetate decât la Fondul Secret al Bibliotecii Academiei. Și-a continuat studiile, obținând doctoratul în filosofie cu teza ”Vina tragică” (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka).
A debutat cu poezie în revista „Luceafărul”. Vocea ei lirică inconfundabilă a fost răsplătită cu laurii cuveniți: pentru volumul “Crini pentru domnișoara mireasă” (1973) a primit Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Romane; volumele de poezii “Peste zona interzisă” (1979) și “Urcarea muntelui” (1985) au fost distinse cu Premiul Uniunii Scriitorilor, ca și volumul de publicistică ”Crimă și moralitate” (1993); Linia vieții (1982) a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. La 15 ianuarie 1996, la Botoșani, i-a fost decernat Marele Premiu Național „Mihai Eminescu” pentru întreaga activitate.
Opera sa este cunoscută și peste hotare; i-au apărut două ediții bilingve (franceză și engleză). În 1995, i-a fost tipărit în Suedia volumul ”Skarseldsberget” (”Muntele-purgatoriu”), într-o versiune semnată de Gabriela Melinescu, Agneta Plcijel și Dan Shafran. Grupaje semnificative din poemele sale au apărut în reviste și antologii din Elveția, Italia, Egipt, Franța, Austria, Irlanda şi SUA.
