* ”Survivor România”. Mărturisesc că n-am fost fana lui CRBL nici în „Asia Express” şi cu atât mai puţin la „Survivor România”. Ba chiar aş zice că maturizarea scoate adesea la suprafaţă părţile urâte ale fiecăruia dintre noi. Mai ales atunci când nu e vorba despre artă şi spectacol, ci despre supravieţuirea într-un reality-show extrem. Însă gestul lui CRBL de a-şi împărţi puţina mâncare trimisă de colegii „Faimoşi” cu „Războinicul” Relu Pănescu, în condiţiile în care amândoi erau lihniţi de foame, chiar m-a impresionat. N-am să comentez motivele pentru care au fost trimişi de colegi pe Insula Exilului, departe de confortul minim al taberei fiecăruia, şi cât de corecte sau întemeiate au fost alegerile lor. Ambele „triburi” ştiau că „exilaţii” nu vor avea mâncare decât în situația în care colegii lor decid să împartă şi să le trimită. Nici măcar cocotieri nu există pe Insula Exilului pentru a se putea hrăni cu nuci. Iar cel care i-a judecat aspru pe Războinici a fost tot CRBL: „Nu vă e rușine să nu-i trimiteți porția lui de mâncare, mă?” - „O bucată de cocos!”, a strigat Relu. N-au mai contat explicaţiile „Războinicilor” că n-au ştiut, că data viitoare îi trimit porţie dublă, că nu mai mănâncă ei nimic ca să-i dea lui tot. În condiţii extreme, chiar şi într-un show tv, contează omenia. Pe care, dincolo de fairplay, de competitivitate, o ai sau nu!
Omenia lui CRBL şi nesimţirea Războinicilor Scris de Anca Melinte
