(şi nimic despre iubire)
iată
mi-am vândut cărţile să pot înveli statuia tatei
el bate coasa pe şină de cale ferată
şi se pregăteşte să moară de dor
prietenii mei miros a glorie înainte moarte
iar tu înveţi pe linia orizontului exerciţii de zbor
iată
luna se pregăteşte să răsară în jurul altui pământ
mama adună rufele aprinse de amurg
viaţa osteneşte singură până unde până când
ziua în care mi-am vândut cărţile
este egală cu statuia tatei dezvelită pe rug
