Preşedintele francez Emmanuel Macron a propus marţi, la Ierusalim, "crearea unei coaliţii internaţionale" împotriva Hamas, exprimându-şi totodată speranţa într-o "relansare decisivă" a procesului de pace cu palestinienii, relatează AFP.
"Franţa este pregătită ca membrii coaliţiei internaţionale împotriva Daesh (Stat Islamic - SI), în cadrul căreia suntem angajaţi pentru operaţiunea noastră în Irak şi Siria, să poată lupta şi împotriva Hamas", a declarat Macron, la sfârşitul unei întrevederi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.
"Le propun partenerilor noştri internaţionali să putem pune bazele unei coaliţii regionale şi internaţionale pentru a lupta împotriva grupărilor teroriste care ne ameninţă pe toţi", a insistat el. "Este în interesul Israelului şi al securităţii sale, precum şi al mai multor vecini ai săi ameninţaţi de aceleaşi grupuri sau de grupuri vecine. Lupta trebuie să fie nemiloasă, dar nu lipsită de reguli, pentru că suntem democraţii care luptă împotriva teroriştilor, democraţii care respectă, prin urmare, legile războiului şi asigură accesul ajutorului umanitar'' pentru locuitorii din Gaza, a adăugat el. În condiţiile în care situaţia este foarte tensionată la graniţa cu Libanul, Macron a cerut, de asemenea, "grupării Hezbollah, regimului iranian houthi din Yemen să nu îşi asume riscul nesăbuit de a deschide noi fronturi" de luptă.
După atacul fără precedent comis pe 7 octombrie de gruparea Hamas împotriva Israelului, şeful statului francez a asigurat populaţia israeliană de "solidaritatea" Franţei, estimând că atacul a constituit "o filă neagră şi în istoria noastră" după uciderea a 30 de cetăţeni francezi şi nouă ostatici francezi. El a oferit "condoleanţe unei ţări prietene îndurerate". Însă "cauza palestiniană trebuie ascultată cu raţiune", a subliniat el. "Securitatea Israelului nu poate fi sustenabilă fără o relansare decisivă a procesului politic cu palestinienii", a insistat Macron, care urmează să discute marţi după-amiază la Ramallah cu preşedintele Autorităţii palestiniene, Mahmoud Abbas.
În același timp, fostul preşedinte american Barack Obama a avertizat luni că strategia militară a Israelului în Fâşia Gaza s-ar putea dovedi contraproductivă pentru viitorul statului israelian şi pentru întreaga regiune. Într-un amplu comunicat referitor la războiul din Gaza, Obama a condamnat "atacul oribil" comis la 7 octombrie de braţul înarmat al grupării islamiste palestiniene Hamas, a insistat că statul israelian are "dreptul să se apere" şi a salutat strategia administraţiei Joe Biden, de sprijin necondiţionat faţă de Guvernul israelian. În acelaşi timp, Obama a apreciat drept "important" ca Israelul să respecte dreptul internaţional în războiul său împotriva Hamas şi să evite "în măsura posibilului" uciderea civililor.
În ceea ce-l priveşte, Biden a cerut eliberarea ostaticilor deţinuţi de Hamas înainte de orice potenţială luare în considerare a unui acord de încetare a focului în Gaza. "Trebuie să fie eliberaţi ostaticii şi apoi putem vorbi", a răspuns preşedintele american, atunci când a fost întrebat de jurnalişti dacă ar accepta un acord de eliberare a captivilor în schimbul unei încetări a focului.
Între timp, cu medierea Egiptului şi a Qatarului, Hamas a mai eliberat două femei în vârstă, de naţionalitate israeliană, pe care le ţinea captive în Gaza.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat la rândul său că sprijină un apel făcut de secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, referitor la o suspendare temporară a ostilităţilor, pentru a permite unei cantităţi mai mari de ajutor umanitar să ajungă la civilii palestinieni asediaţi în Gaza.
