În privinţa condiţiilor de formă, legea prevede că declaraţia de renunţare la moştenire trebuie făcută în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute, iar pentru informarea terţilor, aceasta se înscrie, pe cheltuiala renunţătorului, în registrul naţional notarial, ţinut în format electronic. Prin urmare, renunţarea la moştenire nu se presupune, nici atunci când succesibilul nu îşi exercită dreptul de opţiune succesorală în decurs de un an de la data deschiderii moştenirii.
Condiţii impuse de lege
Referitor la condiţiile de fond, Codul civil prevede că renunţarea la moştenire este valabilă numai dacă, anterior, succesibilul nu şi-a exercitat dreptul său de opţiune succesorală prin acceptare (tacită, forţată sau sub beneficiu de inventar), deoarece acceptarea este irevocabilă.
Citeşte şi: INFORMAŢII NOTARIALE/ Renunţarea la moştenire
O altă condiţie de valabilitate a renunţării, ce este comună şi acceptării succesiunii, se referă la indivizibilitate, în sensul că succesibilul nu poate renunţa în parte la dreptul său succesoral, pentru a accepta restul.
Cu titlu gratuit
Renunţarea la moştenire mai trebuie să fie impersonală şi cu titlu gratuit. Renunţarea făcută în favoarea altor moştenitori (in favorem) reprezintă de fapt acte de acceptare a moştenirii urmate de acte de înstrăinare între vii a drepturilor succesorale, cu toate consecinţele acceptării şi transmiterii drepturilor succesorale. Codul civil prevede că declaraţia de renunţare poate fi retractată (revocată) în tot cursul termenului de opţiune succesorală, dacă moştenirea la care a renunţat nu a fost deja acceptată de alţi succesibili care au vocaţie la partea care i-ar reveni.
Citeşte şi: INFORMAŢII NOTARIALE/ Acceptarea succesiunii
