Criza ostaticilor americani din Iran

Criza ostaticilor americani din Iran
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Aprilie 1980. În urma luării unor ostatici la Ambasada Statelor Unite ale Americii din Teheran [pe 4 noiembrie 1979], autorităţile de la Washington au rupt relaţiile diplomatice cu Iranul, pe 7 aprilie 1980, şi au impus sancţiuni economice acestei ţări.

Luarea de ostateci a reprezentat una dintre cele mai importante crize a mandatului preşedintelui american Jimmy Carter (1977-1981). Un grup numeros de studenţi islamişti au ocupat sediul Ambasadei SUA de la Teheran, nemulţumiţi că autorităţile americane i-au permis, în octombrie 1979, fostului şah al Iranului, Mohammed Reza Pahlavi Aryamehr (1941-1979), să urmeze un tratament medical în SUA. Această criză a afectat puternic prestigiul SUA, într-unul dintre cele mai tensionate momente ale Războiului Rece. Regimul şahului Pahlavi s-a prăbuşit pe 16 ianuarie 1979, când acesta a fost forţat să plece în exil. În ultima vreme, şahul se confruntase cu o puternică opoziţie a islamiştilor, ostili procesului de occidentalizare forţată a societăţii iraniene şi a alianţei Teheranului cu SUA.

La câteva săptămâni de la acest eveniment, în februarie 1979, s-a reîntors din exil [de la Paris] Ayatollahul Khomeini, liderul spiritual al acestei adevărate revoluţii islamice. Noul regim a transformat radical societatea iraniană, în spiritul legilor şi cutumelor islamice şi, din cel mai fidel aliat al SUA, Iranul a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai politicii americane în regiunea Golfului Persic şi a Orientului Mijlociu.

Criza ostaticilor a reprezentat unul dintre cele mai tensionate episoade din istoria relaţiilor americano-iraniene. Au fost reţinuţi iniţial toţi cei 70 de membri ai personalului Ambasadei SUA la Teheran. Ulterior, o parte dintre ei, femeile şi cetăţenii americani aparţinând minorităţilor etnice, au fost eliberaţi. Cei 52 de captivi rămaşi au fost reţinuţi timp de 444 de zile, în diferite locuri din capitala iraniană. Administraţia Carter, pe lângă demersurile diplomatice, a iniţiat şi o operaţiune a forţelor speciale pentru eliberarea ostaticilor. Operaţiunea "Oil Bath", din aprilie 1980, a eşuat complet. Membrii forţelor speciale au pierdut opt "berete verzi" şi nu au reuşit să intre în acţiune.

Criza ostaticilor s-a încheiat prin intermediul Algeriei, pe 21 ianuarie 1981, la scurt timp de la instalarea noului preşedinte al SUA, Ronald Reagan (1981-1989). Acesta a deblocat în schimb bunurile iraniene, îngheţate la începutul anului 1979, în valoare de opt miliarde de dolari.

Citit 3422 ori Ultima modificare Duminică, 15 Aprilie 2018 13:13

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.