Când este permis să folosim „ca și”

Scris de Vineri, 20 Noiembrie 2020

Adăugarea greșită a lui ”și” după ”ca” a devenit atât de frecventă, încât norma gramaticală este, la propriu, sufocată de această greșeală. La o primă vedere, este de neînțeles de ce mulți vorbitori tind să adauge acel ”și” chiar și în momentul în care această conjuncție nu aduce nimic nou…
Întrebat, într-un interviu, despre rata ridicată de mortalitate din cauza COVID-19 în România, premierul Ludovic Orban a pus această situație pe seama stării precare de sănătate a românilor. Altfel spus, pentru a-l cita, ”totul se datorează persoanelor care se îmbolnăvesc”. Nu vom vorbi aici despre logica acestei idei, care pare…

Asediul barbarismelor asupra limbii

Scris de Sâmbătă, 24 Octombrie 2020

Mulți vorbitori de limba română consideră că dacă folosesc o serie de cuvinte sau de expresii ”deosebite” pot ieși mai bine în evidență și pot face ”impresie” în ochii interlocutorului. Dorința de a parveni prin limbaj este uneori atât de mare, încât rezultatele sunt uneori demne de schițele lui Caragiale.…

Cacofonia, ”greșeala” care sună urât

Scris de Vineri, 25 Septembrie 2020

"La început, am înotat ca câinele ca să învăț tehnica corectă". Această exprimare dublu cacofonică mi-a trecut pe la ureche recent, când un băiat îi explica prietenului său cum a învățat să înoate, vara asta, la mare. Chiar dacă nu este considerată o greșeală de ordin gramatical sau lexical, cacofonia…
Prin iunie, în perioada depunerii dosarelor pentru admiterea la facultate, am putut vedea o fișă medicală a unui candidat în care medicul de familie (sau asistenta de la cabinet) scrisese cu majuscule: "CLINIC SĂNĂTOS LA DATA EXAMINĂRI". Cum verdictul medical nu se referă la mai multe "examinări", ci la o…
O vizită la piață te ajută nu doar să-ți cumperi cele necesare, ci și să-ți îmbogățești vocabularul cu o serie întreagă de cuvinte pronunțate, din păcate, greșit. Fie comercianți, fie clienți, din ce în ce mai multe persoane denaturează în mod cât se poate de caraghios forma unor cuvinte aparent…
Puține greșeli au privilegiul de a fi folosite cu o asemenea frecvență în limba română cum se întâmplă cu formularea "ca și". Este o eroare pe care o auzim de la oameni simpli până la persoane despre care am putea crede că sunt la adăpost de astfel de orori lingvistice:…

Când ”a trebui” ne joacă feste

Scris de Vineri, 17 Iulie 2020

Aparent un verb ca oricare altul și relativ ușor de conjugat, ”a trebui” ridică unele probleme în scriere și în pronunție, deopotrivă. Uneori, spre exemplu, la persoana a treia plural a formei de indicativ prezent, auzim forma ”trebuiesc” în loc de ”trebuie”. Această nu este însă singura problemă. La indicativ…
Am găsit propoziția care dă titlul articolului de față într-un material despre o conferință susținută, "cu sala plină", de o figură publică a României zilelor noastre. Ceea ce atrage în mod automat atenția este folosirea cuvântului "audiență" într-un sens greșit, în enunțul de față. Problema apare dezbătută și de autorii…
În limba engleză, verbul "to focus" este folosit mai ales în domeniile tehnice. În limbajul de zi cu zi, vorbitorii de limbă engleză folosesc verbul "to focus on", care acoperă o plajă foarte mare de situații. În limba română, putem lesne traduce "to focus on" prin "a se concentra pe…
"Acțiunile politice din ultima perioadă pun o presiune enormă pe sistemul de justiție", spunea, în urmă cu vreo trei ani, un politician. Declarația sa a apărut transcrisă, cuvânt cu cuvânt, pe majoritatea site-urilor de știri, fără ca cineva să sesizeze greșeala pe care o conține. În limba română, a spune…
Îl auzim în nenumărate contexte și din ce în ce mai des. Este vorba despre adjectivul "epic", termen preluat cu forța și fără niciun strop de justificare lingvistică din englezescul "epic". "Meciuri epice din finalele Champions League", este un titlu din presa sportivă, care vine la pachet cu un meci…

A servi, a mânca

Scris de Vineri, 08 Mai 2020

În încercarea lor de a părea altceva decât sunt, mulți vorbitori folosesc în mod eronat verbul ”a servi”, cu sensul de ”a mânca”. Deși fac parte din același câmp semantic, cele două verbe au sensuri deferite, iar folosirea unuia în locul celuilalt este considerată greșită de actualele norme ale limbii…
Sărbătoarea Paștelui vine la pachet nu doar cu o serie de tradiții milenare, ci și cu propriul set de greșeli sau de confuzii gramaticale. Unul dintre cele mai stâlcite cuvinte din limba română este un substantiv aparent simplu, ”ou”. Chiar săptămâna trecută, pe când mă aflam la cumpărături, am auzit-o…

Noi nu ”agreem”, noi agreăm

Scris de Vineri, 10 Aprilie 2020

Verbul "a crea", deși aparent simplu, creează probleme multor persoane atunci când vine vorba de a decide de câte e-uri este nevoie în scrierea diverselor sale forme. Nu este însă singurul verb care se dovedește dificil de conjugat în scris. La fel de problematic se arată și verbul "a agrea".…

Îmi place cineva, nu ”de cineva”

Scris de Vineri, 27 Martie 2020

"Îmi place de cineva, dar nu o să-i spun acest lucru" este o o frază pe care o găsim scrisă într-un articol din presa mondenă românească. O cititoare a trimis o scrisoare cu acest enunț către o revistă, iar editorii au reprodus textul integral, chit că el conținea cel puțin…

Cel mai bine plătiţi doctori

Scris de Vineri, 13 Martie 2020

Greşeala de limbă pe care o aducem în discuţie în articolul de faţă este mai subtilă decât clasicele virgule între subiect şi predicat, dezacordurile sau numărul incorect de „i”-uri din terminaţia cuvintelor. Este vorba despre cum facem acordul în construcţii care încep cu „cel mai”. "Cea mai bine plătită doctoriţă…
Nu este de ajuns să eviţi greşelile gramaticale pentru a spune că eşti un bun vorbitor de limbă română. Deseori, diferenţa dintre un mod de exprimare elegant şi un limbaj neîngrijit constă în detalii. Un astfel de caz este cel al modului cum folosim unele complemente indirecte. Astfel, probabil că…
Auzim de multe ori în jur exprimări de genul „S-a îmbolnăvit datorită stresului de la muncă” sau „A făcut accident datorită neatenţiei”. Pentru cine cunoaşte regulile limbii române, astfel de formulări zgârie invariabil la ureche. Pentru cine nu ştie, totul poate părea în regulă. Amuzant este că uneori auzi greşeli…
Foarte multe persoane întâmpină dificultăţi atunci când vine vorba de declinarea verbului "a crea". Este o greşeală de limbă care ţine în mult mai mare măsură de scriere decât de vorbire. Confuzia poate fi evitată destul de uşor, dacă ne uităm cu atenţie la verbul în cauză. Pentru că se…
Auzim frecvent în jurul nostru formulări precum "mă doare apendicita" şi "mă doare amigdalita". Fără a ignora suferinţele pe care fără îndoială persoanele respective le resimt, nu putem face abstracţie nici de folosirea greşită a unor termeni, fenomen de asemenea dureros pentru limba română. În exemplele de mai sus, cuvintele…
Fac parte dintr-un grup de Facebook dedicat fotbalului european şi una dintre greşelile de limbă cel mai des întâlnite în discuţiile de aici este lipsa prepoziţiei „pe”. Apar astfel enunţuri de genul „golul care l-a dat este spectaculos” şi „jucătorul care arbitrul l-a eliminat nu a avut nicio vină”. Mă…
În vorbirea de zi cu zi sau atunci când scriem, ultimul lucru la care mulţi dintre noi suntem atenţi este respectarea acordului între părţile propoziţiei. Rezultă, astfel, formule de genul "elevul al cărui uniformă" sau "maşina a cărui frână", care pot fi comice, în cel mai bun caz. Situaţii de…
Graba, neatenţia sau necunoaşterea unor reguli gramaticale elementare creează de multe ori confuzie în folosirea termenilor maxim/maximum şi minim/minimum. Distincţia este însă foarte clară, din moment ce cuvintele "maxim" şi "minim" sunt adjective, în vreme ce "maximum" şi "minimum" sunt adverbe. "Copilul meu ascultă muzică la maxim până târziu în…
Pagina 1 din 10