Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit, a anunțat Vaticanul, luni, într-o declarație video, punând capăt unei domnii adesea turbulente, marcată de diviziuni și tensiuni, în timp ce încerca să revizuiască instituția, relatează Reuters. Papa Francisc avea 88 de ani și suferise de diverse afecțiuni în cei 12 ani de papalitate.
„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell, pe canalul de televiziune al Vaticanului. „La ora 7,35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”.
Cine a fost Papa Francisc
Papa Francisc, pe numele de mirean Jorge Mario Bergoglio, s-a născut în Argentina şi este primul papă originar de pe continentul american. Ales pontif la vârsta de 76 de ani, a acţionat rapid în ideea schimbării. Timp de peste 12 ani, a reorganizat administraţia de la Vatican, cu scopul de a reduce birocraţia, a scris patru importante documente didactice, a realizat 47 de călătorii în străinătate în peste 65 de ţări şi a canonizat peste 900 de sfinţi.
Per ansamblu, Francisc este recunoscut pentru încercările sale de a aduce sobra Biserică Catolică în realitatea lumii moderne.
Încă de la începutul pontificatului său, Papa Francisc a fost atacat de conservatori, fiindcă și-a arătat deschiderea și dorința de abordare a unor teme tabu în Biserica Catolică, precum abuzurile sexuale din cadrul ei, dar și incluziunea femeilor şi persoanelor LGBT+.
De asemenea, Papa Francisc a impus reforme majore și în ceea ce priveşte finanţele Vaticanului, sistemul devenind mai transparent. La venirea sa, congregaţii şi dioceze erau afectate de corupţie, în special în Africa. În plus, Vaticanul se afla într-o situaţie financiară delicată, din cauza crizei economice. Francisc a promovat compasiunea, nu excluderea, iertarea, nu pedeapsa, şi o mai mare deschidere a bisericii, potrivit descopera.ro.
A numit pentru prima dată femei în funcţii de conducere la Vatican
Printre deciziile lui majore, el le-a permis preoţilor să ofere binecuvântări cuplurilor de acelaşi sex în funcţie de fiecare caz în parte şi a numit pentru prima dată femei în funcţii de conducere la Vatican. A organizat totodată cinci importante sinoade la Vatican ale episcopilor catolici din întreaga lume, pentru a discuta subiecte precum hirotonirea femeilor şi schimbarea învăţăturilor Bisericii pe teme sexuale.
David Gibson, un cadru universitar din Statele Unite care i-a urmărit cu atenţie pontificatul, a spus că Francisc „a ajuns să fie papa indispensabil” pentru mulţi catolici. „Francisc a resetat aşteptările pentru ceea ce trebuie să fie un papă: un pastor care îi primeşte pe toţi şi nu judecă pe nimeni care este de bună credinţă”, a spus Gibson, directorul Centrului pentru religie şi cultură de la Universitatea Fordham. Cu toate acestea, agenda papei i-a supărat pe unii catolici, printre care şi câţiva înalţi cardinali. Aceştia l-au acuzat de diluarea învăţăturilor Bisericii pe teme precum căsătoria între persoanele de acelaşi sex, divorţ şi recăsătorie şi că s-a concentrat excesiv asupra unor subiecte politice cum ar fi schimbările climatice. Unii supravieţuitori ai abuzurilor sexuale săvârşite de clerici au spus că ar fi trebuit să întreprindă mai multe acţiuni pentru protejarea copiilor în Biserică. Deşi papa Francisc a creat prima comisie papală referitoare la acest subiect, grupurile de supravieţuitori au pus sub semnul întrebării eficacitatea acesteia şi i-au solicitat papei să creeze politici de toleranţă zero.
Doliu mondial, după marea pierdere a Bisericii Romano-Catolice
Papa Francisc, născut la Buenos Aires, în Argentina, pe 17 decembrie 1936, ca Jorge Mario Bergoglio, este primul papă iezuit, primul papă din America, primul papă din emisfera sudică şi primul papă născut sau crescut în afara Europei de la sirianul Grigore al III-lea, în secolul al VIII-lea, scrie News.ro.
Până să fie ales papă, la 76 de ani, arhiepiscopul iezuit de Buenos Aires era o figură proeminentă pe întreg continentul, dar rămăsese totuşi un simplu pastor profund iubit de dioceza sa, prin care a călătorit foarte mult cu metroul şi cu autobuzul în cei 15 ani de episcopat. „Poporul meu este sărac şi eu sunt unul dintre ei”, a spus el de mai multe ori, explicându-şi decizia de a locui într-un apartament şi de a-şi găti singur cina.
Papa Francisc a inaugurat o nouă eră de conducere a Bisericii Romano-Catolice atunci când a fost ales papă, în 2013. Fiind primul papă din emisfera vestică, primul din America de Sud şi primul din ordinul iezuit, Papa Francisc a adus multe reforme în biserică, dar a avut reputaţia unei personalităţi marcate de modestie şi apropiere faţă de oameni.
Printre realizările sale semnificative se numără enciclica papală Laudato si („Slavă ţie”, 2015), care a abordat criza climatică şi a susţinut buna gestionare a mediului, eforturile sale de a promova unitatea între catolici, non-catolici şi necreştini şi scuzele sale istorice faţă de cei care au suportat abuzuri sexuale comise de clerici. La patru luni după ce a publicat „Laudato si'/ Slavă ție”, Papa Francisc a efectuat prima sa vizită în Statele Unite, unde a devenit primul papă care s-a adresat Congresului SUA. El a stârnit din nou controverse, de data aceasta ţinând prima slujbă de canonizare din SUA în onoarea lui Junípero Serra, un misionar spaniol din secolul al XVIII-lea al cărui rol în colonizarea Americilor a fost criticat de grupurile pentru drepturile indigenilor. La New York, Francisc s-a adresat Adunării Generale a ONU şi i-a îndemnat pe liderii lumii să promoveze pacea. El şi-a încheiat turneul la Philadelphia, cu un discurs în faţa Întâlnirii Mondiale a Familiilor şi cu o slujbă în aer liber în limba spaniolă.
În februarie 2016, el şi Kirill I, patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, au organizat prima întâlnire din istorie între liderii bisericilor romano-catolică şi ortodoxă rusă.
Vizită de trei zile în România
Papa Francisc a venit în vizită de trei zile în România în 2019, la sfârşitul lunii mai, sute de mii de pelerini asistând la evenimentele publice derulate la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. A fost prima ţară ortodoxă pe care suveranul pontif a vizitat-o în pontificatul său şi a doua a unui papă în România, după vizita istorică din mai 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea la Bucureşti. Atunci a fost pentru prima dată de la Marea Schismă din 1054 când un papă a venit într-o ţară preponderent ortodoxă. În cursul vizitei Papei Francisc, acesta a prezidat slujba de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici morţi în închisorile comuniste. Papa Francisc a avut întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă şi Patriarhul Daniel. Din Bucureşti s-a deplasat la Iaşi, Şumuleu Ciuc şi Blaj. Cu ocazia vizitei în România, Sfântul Părinte a avut o întâlnire cu comunitatea romilor şi a prezentat scuze, în numele Bisericii, pentru discriminarea la care au fost supuşi romii.
Citeşte şi...
Ce urmează după moartea Suveranului Pontif. Cum se alege noul papă
