Era mai 2023. România se pregătea de rotativa guvernamentală dintre Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Profesorii declanșaseră una dintre cele mai ample greve din ultimii ani. Pentru a calma spiritele, Guvernul Ciucă promitea o nouă lege a salarizării, cu un proiect pregătit până la 15 iulie 2023 și trimis Parlamentului la 1 septembrie. Trei ani mai târziu, legea încă nu este adoptată, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR.
Legea salarizării unitare a bugetarilor a pornit ca o promisiune făcută profesorilor în timpul unei crize sociale. A devenit apoi o reformă amânată de la un guvern la altul și de la un termen european la următorul.
În cei trei ani, Ministerul Muncii a fost condus succesiv de trei social-democrați: Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu și Florin Manole. Acum, PSD anunță că nu va vota forma actuală a proiectului și cere modificări majore.
Responsabilitatea nu aparține însă unui singur partid. Nicolae Ciucă (PNL) a făcut promisiunea inițială, Marcel Ciolacu (PSD) a explicat amânarea prin calendarul electoral, iar guvernul condus de Ilie Bolojan a ajuns să prezinte proiectul în ultimele luni ale PNRR.
Citiți articolul integral despre cronologia unei reforme amânate pe NewsEdge.
