Jumătate din finanțarea de 153 de milioane de euro alocată, prin programul Strategia Dunării, celor 12 judeţe riverane din România, a fost obţinută de Consiliul Judeţean Galaţi, prin patru proiecte de investiţii pentru drumurile judeţene. Reprezentanţii CJ au fost felicitaţi de directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Est, Luminiţa Mihailov, pentru „reţeta” pe care au folosit-o pentru a avea un asemenea succes.
La jumătatea acestei luni, sediul Consiliului Judeţean Galaţi a fost gazda conferinţei de lansare a unui nou proiect de investiţii din fonduri europene câştigat de instituţia gălăţeană. „Subiectul principal” al proiectului respectiv este DJ 255, pe segmentul Pechea – Rediu – Cuca – Fârţăneşti – Măstăcani – DN 26, un drum care taie judeţul pe jumătate. „Vreau să mulţumesc în primul rând colegilor mei, cu care am reuşit să facem posibil să existe şi această investiţie. Astăzi este un moment frumos, de bucurie, dar ca să ajungem la acest moment de bucurie au fost zeci de ore de muncă, de nervi, de ceartă... Şi uitaţi că într-un final am reuşit să ajungem la acest proiect care mie îmi este foarte drag, este vorba de DJ 255, cu o lungime de 35 de kilometri, un drum judeţean care are o porţiune de peste 10 kilometri care este din pământ şi unde se circulă doar cu căruţă. Să ajungi să faci un proiect pentru un astfel de drum pe care vor fi şanţuri, poduri, podeţe, piste de biciclete pe anumite porţiuni, să-l modernizezi, înseamnă ceva...”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.
Acesta a dezvăluit şi „reţeta” succesului aplicată pentru proiectele câştigate: „Marele avantaj pe care îl avem, aşa cum v-am obişnuit cu echipa de profesionişti de la Consiliul Judeţean, este că, în timp ce ne chinuiam să obţinem finanţarea pentru acest proiect, în paralel am demarat şi am făcut şi procedura de achiziţie, astfel că acest proiect are desemnat în momentul de faţă şi constructorul, şi proiectantul. Urmează ca la sfârşitul lunii martie să aprobăm şi indicatorii tehnico-economici pentru proiect, pentru că el a fost pus în licitaţie «proiectare cu execuţie»”.
„Pe programul SUERD au fost alocaţi 150 de milioane de euro. Sunt 12 judeţe riverane Dunării care au fost eligibile pe acest program, pe POR pe Axa 6, iar Consiliul Judeţean Galaţi a reuşit ca, din 150 milioane de euro, să ia 81 de milioane de euro, asta ca să înţelegeţi de ce le mulţumesc atât de mult colegilor mei din Consiliul Judeţean şi de ce apreciez relaţia foarte, foarte bună pe care o avem cu Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est”, a mai spus preşedintele CJ, Costel Fotea.
Un astfel de proiect durează, pe hârtie, şi peste 80 de luni
Reuşitele gălăţenilor de la CJ au fost apreciate şi de Luminiţa Mihailov, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Est, cu sediul la Brăila. „Astfel de momente încununează o muncă de echipă care uneori durează şi doi-trei ani. Este un proiect care, din punct de vedere birocratic, durează 80 şi ceva de luni. De fapt, aceste luni se calculează de când s-a pornit documentaţia de pregătire a proiectului. Deci, în spatele acestor proiecte sunt studiile geo, studiile topo, uneori exproprieri, studiile de fezabilitate, DALI-urile, parteneriatul cu comunele.
Este extraordinar că dumneavoastră, Consiliul Judeţean, aţi avut curajul şi profesionalismul de a demara licitaţiile o dată cu procesul de evaluare a proiectelor, fapt ce reduce foarte mult duratele. După cum ştiţi, licitaţiile durează cel puţin un an. Astfel că, în cazul proiectelor de infrastructură unde beneficiar este Consiliul Judeţean Galaţi, avem un mare avantaj. Să ştiţi că la nivel regional sunt proiecte pe care le-am semnat acum doi-trei ani şi care nu au nici până acum licitaţia de lucrări finalizată. Deci, e foarte mare lucru atunci când semnăm contractul şi deja avem contractori fără probleme în instanţă, pentru că asta înseamnă că, imediat după semnarea contractelor, noi putem să începem efectiv să implementăm din punct de vedere financiar aceste proiecte, adică nu doar să fie nişte angajamente ale Uniunii Europene pe contracte, ci să fie efectiv bani care se duc în economia naţională, la proiectanţi şi la tot ce înseamnă dezvoltarea economică pe orizontală datorată acestor lucrări. În momentul de faţă, Galaţiul este de departe campionul atragerii de fonduri pe programul Strategia Dunării (SUERD), reuşind să aducă mai mult de jumătate din suma disponibilă pentru toată suma disponibilă pentru cele 12 judeţe de la Dunăre, lucru care arată că au fost foarte rapizi, au avut documentaţiile ok şi s-au şi calificat”, a spus directorul general al ADR Sud-Est, Luminiţa Mihailov.
S-a vrut evitarea oricărui conflict de interese
Şefa ADR Sud-Est a subliniat că Ministerul Dezvoltării, care este autoritate de management pe Programul Operaţional Regional, a decis ca evaluarea acestor proiecte să fie făcută de ADR-uri diferite, altele decât cele din regiunea de bază. „Aceste contracte s-au evaluat de către colegii noştri de la ADR Nord-Vest. Pentru toate proiectele din Strategia Dunării, Ministerul Dezvoltării a luat decizia ca evaluarea lor, pentru a nu fi niciun fel de discuţie de conflict de interese şi niciun fel de parti-pris-uri, să fie făcută de alte organizaţii intermediare. Astfel că, pe partea de drumuri, pentru evaluare au fost desemnaţi colegii noştri de la ADR Nord-Vest, cu sediul la Cluj. Deci, este încă o performanţă pentru că, spre deosebire de programul regional în care fondurile au fost discutate la nivelul Consiliul Regional, în cazul proiectelor SUERD a fost o competiţie de proiecte”.
„Vă doresc să vă mişcaţi la fel de bine cu rezultate pe implementare, cu cheltuieli, cu rambursări, în aşa fel încât să fiţi pe primul loc şi la absorbţie, pentru că e foarte importantă şi absorbţia de fonduri, iar anul acesta va fi un an greu, pentru că mergem cu proiecte noi. Suma pe care POR trebuie să o prezinte la Comisie pentru decontare în acest an va fi de la aceste proiecte noi, care să producă cheltuieli, să producă efecte în aşa fel încât să ne putem să ne încadrăm ca să nu pierdem niciun euro din ce s-a alocat pentru anul 2019”, a mai spus Luminiţa Mihailov.
Proiectele SUERD din Galaţi – date tehnice
Cele patru proiecte depuse de CJ Galaţi pe Axa 6 a POR 2014-2020 (apelul SUERD) sunt în implementare, fiind deja semnate contractele de finanţare. Acestea sunt următoarele:
- „Extindere și modernizare variantă ocolitoare a municipiului Galați”, un proiect depus în parteneriat de CJ şi Primăria Galaţi, cu o valoare totală de aproximativ 135 milioane de lei. Obiectivele propuse sunt 10,582 km de drum județean extins și modernizat (DJ 251M – centura municipiului Galați) şi un un pod tip hobanat construit. Cu spuneam, contractul de finanţare a fost semnat, iar procedura de achiziţie pentru elaborarea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor este în etapa de evaluare a ofertelor.
- „Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport regional între localitățile Corod – Drăgușeni (DJ 251A)”, cu o valoare totală de circa 40 milioane lei. Localităţile deservite sunt Corod, Blânzi, Brătuleşti, Nicopole, Fundeanu şi Drăgușeni. Proiectul îşi propune 16 km de drum județean reabilitat și modernizat; 5 stații de autobuz cu alveole cu o lungime de 15 m și o lățime de 3 m; investiții pentru protecția drumului (reconstruirea de 2 poduri noi și 2 podețe noi); 6 poduri reabilitate și modernizate. Contractul de achiziţie pentru elaborarea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor este semnat. Proiectul tehnic este în curs de elaborare.
- „Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport regional pe traseul Pechea – Măstăcani – DN26 (DJ 255)”. Localităţile deservite sunt Pechea, Rediu, Cuca, Fîrţăneşti, Chiraftei, Suhurlui şi Măstăcani. Proiectul are un buget total de 66,7 milioane lei şi îşi propune: 34,61 km de drum județean reabilitat și modernizat (DJ 255) – în prezent,10,6 km sunt drum din pământ; 8 poduri modernizate/reconstruite; 14 stații transport public și alveole construite. Contractul de finanţare şi cel de achiziţie pentru elaborarea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor au fost semnate. Proiectul tehnic este în curs de elaborare.
- „Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport regional pe traseul Ivești-Grivița (DJ 254)”, proiect care deserveşte localităţile Ivești, Călmăţui, Grivița şi Costache Negri. Cu o valoare totală de 33,8 milioane lei, proiectul are ca obiectiv modernizarea a 15,4 km de drum județean. Contractul de finanţare a fost semnat, la fel şi contractul de achiziţie pentru elaborarea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor este semnat. Proiectul tehnic este în curs de elaborare.
Consiliul Judeţean a mai depus încă două proiecte pe SUERD, care urmează a fi semnate cât mai curând posibil. Acestea sunt:
- „Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport regional pe drumul județean DJ 242A”, care deserveşte localităţile Rădeşti (Cruceanu), Bereşti, Bereşti Meria, Slivna, Găneşti şi Cavadineşti. Proiectul este declarat eligibil şi se află în etapa de contractare.
- „Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport regional pe traseul Băneasa-Rogojeni (DJ 242D)”, localităţile deservite fiind Băneasa, Suceveni şi Rogojeni. Proiectul este admis după etapa de verificare a conformității și eligibilității.
Alocarea totală apelului de proiecte POR pentru infrastructura rutieră este de 153,04 milioane euro la nivel național, cu menţiunea că este inclusă rezerva de performanţă în cadrul programului.
Valoarea totală a contractelor de finanțare încheiate de Consiliul Județean Galați până în prezent este de 60.725.564 euro, la care se va adăuga valoarea a încă două proiecte depuse şi aflate în diferite stadii de contractare sau evaluare, respectiv, 22.050.590 euro.
Fotea: "Corectitudinea înseamnă exigenţă"
În cadrul acestor proiecte europene, misiunea cea mai grea revine constructorului, care s-a angajat că va duce la bun sfârşit misiunea pe care şi-a asumat-o prin semnarea contractului, a spus preşedintele Costel Fotea. Acesta a lansat şi un avertisment pentru reprezentanţii constructorilor prezenţi în sală: „Din punctul de vedere al Consiliului Judeţean, vă asigur de toată buna colaborare şi buna-credinţă, aşa cum bine ştiţi. În schimb, totul pică pe umerii dvs. Ştiţi că tot timpul am fost corecţi, dar corectitudinea înseamnă exigenţă. Adică, dacă s-a gândit vreodată cineva că este altfel, s-a înşelat. Între noi, constructori şi beneficiarii direcţi există o relaţie de colaborare, dar asta înseamnă relaţii de respect. Dacă lucrările sunt de calitate şi le faceţi repede, înseamnă că sunteţi partenerii şi prietenii noştri cei mai buni. Dacă nu, consideraţi că veţi avea în mine unul dintre cei mai mari duşmani, pentru că aşteptările în judeţ pentru aceste investiţii sunt enorme”.
Ce este SUERD
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) reprezintă o iniţiativă politică a României şi Austriei și este un mecanism comunitar de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice şi sociale a macro-regiunii dunărene, prin consolidarea implementării în regiune a politicilor şi legislaţiei UE. SUERD este a doua strategie macro-regională a UE, preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia UE pentru Marea Baltică (adoptată în 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene. La Strategia Dunării participă 14 state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).
Strategia este structurată pe patru mari obiective: interconectarea regiunii Dunării; protejarea mediului în regiunea Dunării; creşterea prosperităţii în regiunea Dunării; consolidarea regiunii Dunării.
Proiectele pentru investiţii în drumurile judeţene sunt depuse de către CJ Galaţi în cadrul Axei 6 „Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională”.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
