Da... exact cum mărturisesc în ziarul de ieri, exact aşa-mi pun în gând şi în faptă să cuceresc cea mai rezistentă „cetate” din Cotul Pisicii! „Cetatea” se numeşte Marghioala Trăncăneală, dar localnicii din Grindu o strigă Etna fiindcă-i femeie vulcanică, latentă, cu design şi interior sănătos de la gât în jos, fiindcă de la gât în sus nu are curaj nici un medic să-şi pună semnătura şi parafa! Am cunoscut-o în ziua de 10 Septembrie 1989, pe malul stâng a ...

Recunosc... sunt un get-dac infidel, un drăgostit nestatornic, un alergător după cel puţin trei virgulă paisprezece iepuri în aceeaşi vreme, în acelaşi timp, brusc, deodată, concomitent şi instantaneu! Demult, când începusem a umbla şapte văi şi-o vale-adâncă şi şapte dealuri şi-un deal mic după pupeze cu fustă lungă sau scurtă, conform buletinului meteorologic şi bunului gust, mama îmi sfătuia-n ambele urechi că trebuie să fiu exemplu de model în căutarea, găsir ...

Vine din sus. N-are cum să vină din jos. Dacă nu vreau, nu se apropie încet. Iar dacă vreau, se apropie cum vreau. Dacă nu vreau să nu se îndepărteze, o face pe încăpăţânata, şi se apropie mult, mai mult decât (îmi) trebuie. Dacă nu vreau să nu se apropie, se opreşte şi surâde maliţios, mefistofelic. Şi nonşalant. Pentru că nu are nimic de ascuns, cică, faţă de mine. În fapt, nici eu nu cred că pot să am ceva de tăinuit faţă de ea. E un fel de joc. De bat/joc( ...

În urmă cu vro câteva zile [chiar în săptămâna care s-a terminat alaltăieri (aproape de "uichend") cum pronunţă şcolărimea noastră cea confuză şi debusolată de atâta osârdie şi reformă] mă îmbie, mă ademeneşte, mă îndeamnă, mă determină, mă păcăleşte un fel de Michiduţă supleant, cu domiciliu stabil în Galaţi, să mă sui în autobuz exact la ora de vârf a dimineţii, între ora şapte şi ora opt, adică! Nici nu-mi trece prin cel de sus la ce întâmplare ...

Nimic mai adevărat! Aşa este: li se permite! Scuza-i stupidă: „n-avem pârghii, n-avem legi, n-avem instrumente, n-avem prerogative, n-avem abilitare, n-avem dispoziţie, n-avem...!”... Păi, dacă nu aveţi ce spuneţi că nu aveţi, de ce nu vă faceţi ce spuneţi că nu aveţi? Şi aşa-i devălmăşie în tot oraşul, şi aşa gunoaiele put şi mustesc la orice pas, şi aşa trăim într-o continuă degringoladă morală şi materială! Şi, prin urmare, oare nu-i necesar să avem m� ...

Da... alde tigoare îşi iau tălpăşiţa, poliţiştii ne dau garanţii, ne promit că suntem şi vom fi pe mâini bune, apărătoare în virtutea dreptului sacru la linişte, ordine publică şi bună simţire! Şi-i credem! Cum să nu crezi nişte uniforme delicate şi înarmate până-n... convingerea că autoritatea gălăţeană funcţionează fără cusur? Cum să nu simţi că-ţi cresc aripi la gândul că cineva, acolo, mai sus ori mai jos, te iubeşte de rupe pământul, te păzeşt ...

Zău că prietenii mei mă lasă paf! Nu credeam că mai pot fi atâta de aproape de Poezie! Credeam că sunt doar nişte oameni cumsecade, doar nişte observatori ai tarelor sociale şi sufleteşti, doar nişte fini cunoscători ai metehnelor naţionale, ai apucăturilor celor care se consideră muritori! Dar, spre marea mea bucurie şi spre meritata lor onoare, constat că îmi recită impecabil din mari poeţi clasici şi moderni! Moş Ion Mutelcă mă face zob cu Serghei Esenin şi Mihail Iu ...

De data aceasta e rândul meu să conduc discuţia, să iscodesc, să pun întrebări, să cer răspunsuri, să fac observaţii, să avertizez, să, să, să...!... Până acum, în tot desfăşurătorul şi înfăşurătorul întâlnirilor noastre, octogenarii mei, doi crescuţi în isteţime (clasică) ţărănească şi-n cultul muncii fără zăbavă, au fost cei de pe capră, ei au fost la cârmă, ei m-au năucit cu plânsorile şi cu cererile lor, care mai de care mai justificate, care ma ...

Ieri, în drum/marş voios către administraţia Cimitirelor, îl întâlnesc pe prietenul Vasile Cherpedin. Nu-i singur. E însoţit de Ion Mutelcă, celălalt tovarăş al meu şi al lui. Ne salutăm tustrei, reciproc şi avantajos, pentru că nu ne-am văzut de Ultima Dată. Ne facem urările de rigoare, ne mulţumim că existăm, că putem circula, că suntem întregi în lumea pusă cu tot dinadinsul să înalţe cât mai repede Noul Babilon. Amândoi, pe rând, mă întreabă respectuos ce ...

Dacă-l urmăreşti (vreodată) cum vehiculează limba/ de stejar, salcâm, jugastru, frasin, carpen şi agud,/ şi cum dă (din mâna stângă) să arate că un timp a/ fost silit să se ascundă în metroul de Adjud,/ cum îşi laudă trecutul mai dihai ca M. Viteazul,/ cum îl pupă guşterimea, de ţi-i frică să-l atingi - / este vremea să-ţi dai seama că a ruginit macazul,/ că pentru acest XY nu se fabrică seringi!// Poţi, eventual, să umbli prin colecţii de ziare/ ca să vezi ce ...