Văduva Albă

Scris de Vineri, 24 Mai 2019

Da...nu a fost nici o eroare de diagnoză, nici o păcăleală medicală, nici o glumă a vrunui mărunt la suflet şi gând: superba doamnă Clementina Bizara, avea inimă de piatră! Din marmoră neagră, adică! Desigur, s-au crucit medicii şi criminaliştii, s-au crucit toţi locuitorii de pe stradela Plantelor, s-au crucit…

Ileana şi Lupul

Scris de Joi, 23 Mai 2019

A-nnebunit Ileana de pe coastă! Stă pe coastă de când bărbatu-său a crăpat de rachiu, de când cele cinci odrasle au părăsit-o, de când casa i-a luat foc de la un chiştoc de ţigară! Stă pe coasta mioritică a cătunului Zimbru, exact în partea de nord a Moldovei de sud!…
Imediat...după ce a fost declanşată Marea Panaramă Tragică din Decembrie ’89...mă poartă picioarele tremurând de frică pe strada Caragiale. Cum să nu-mi fie teamă când, iată, un descreierat îşi umblă Dacia cu 150 de kilometri/oră, pe capota din faţă a vehiculului purtând tabloul lui Ceauşescu în flăcări? Cum să nu…

Două Găuri

Scris de Marți, 21 Mai 2019

Am treabă cu el. Importantă. Vreau să-mi dea două găuri. Dar nu poate. Cică-i ocupat. Se duce la mort. La un mort masculin. Care s-a stins aşa, pur şi simplu, de moarte bună. N-a suferit deloc. Mai degrabă l-a durut viaţa. Viaţa tuturor din jur l-a durut. Că pentru ei…
Harta nesimţirii în oraşul Galaţi ţine exact de la intrare până la ieşire, exact de la est la vest şi de la sud la nord! Adeseori, depăşeşte aceste limite, fiindcă cel născut să fie mitocan îşi cară gunoaiele/resturile/dărâmăturile în afară! Şi ştiţi foarte bine acest adevăr! Nu există nici un…
Ieri, pe la şapte ceasuri şi jumate, mă îndeamnă Scaraoschi (ăsta-i prim consilier al doamnei Talpa Iadului) să folosesc autobuzul care serveşte traseul 9! Şi doar ştiam că această oră-i de vârf! De vârf... şi îndesat, nu glumă! În autobuz - mare aglomeraţie amestecată cu putoare de usturoi, holercă, sudoare…
Iată, e duminică! Mai sunt câteva minute şi trebuie să înceapă Utrenia! Enoriaşii se adună cu smerenie, cu veşminte curate, cu atitudine sobră, cu tot respectul pe care-l nutresc pentru Credinţă! Fiecare se străduieşte să nu fie supărat, să-şi lase acasă şi afară toate grijile, toate necazurile, toată ura şi…
Ascultăm cântarea preotului până la capăt! Parcă suntem mai liniştiţi! Şi când să ieşim pe poarta bisericii, unu şi una hlizesc de parcă s-ar afla la nu ştiu care discotecă umplută cu smintiţi! Ambii sunt din generaţia capitalisto-democrată! Sunt îmbrăcaţi ca două sorcove! Se vede că le place la nebunie…
Sigur că da! Şi moş Costică Prăpăd are dreptate! Că prăpădenie se cheamă ceea ce se vede, ceea ce se aude, se întreţine şi se aplaudă în mod "conştient"! Nu se poate să nu ţi se facă scârbă când Grandomania şi Prostia afişată/ urlată sfârtecă Văzduhul şi împarte Minciuna la…
Da, sigur că da! Foarte interesantă şi destul de înspăimântătoare Glosa/Glosarea lui moş Ion Mutelcă! Aşa-i! PĂMÂNTUL e pe ducă! Şi cine să-l salveze când Prostia conduce/comandă în toate Casele Albe, în toate Casele Verzi, Crem/line şi Roşii şi Negre şi Pătrate şi Rotunde? Cine să aibă Grijă de biata…
Costică Prăpăd stă cu mâinile în cruce, la piept! Vasile Cherpedin stă cu mâinile în cruce, la spate! Vor să articuleze măcar o glasnică, dar parcă Ceva le-a luat deprinderea de a vorbi! Eu îl rog pe moş Mutelcă să se comporte! Să continuie, dacă mai are, adicătelea! Fireşte, vechiul…

La pas...prin Oraşul fără Cap Compas (X)

Scris de Sâmbătă, 11 Mai 2019

Moş Mutelcă îşi drege glasul nşi continuă Astfel: "PĂMÂNTULE – Lut pentru Oale,/ Ulcioare şi Străchini din care mai beau, mai mănâncă Ţăranii/ tăi Sfinţi, dar Puţini, cât să-i numeri la preţ de o Zi şi o Noapte – / eu chiar te aştept pe-o Cărare când şmecheri cocliţi trec…
Sigur că da! Satira a III-a! A lui Mihai Eminescu! Domnul Mihai Eminescu! El a zis „mama ei de nemernicie românească!” El a zis „tu-i neamul nevoii!”...El a scris „zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă!”...El mi-a stabilit că „ai noştri tineri”...Convivul meu, moş Mutelcă, începe să ne povestească! Uite-aşa! Iacătă,…
Auzindu-mă cât de mult şi cât de tare tac, bibicul Ion Mutelcă mai comandă un rând...şi zâmbeşte protocolar! Pe uşa cârciumii se iveşte Vasile Cherpedin şi cu Costică Prăpăd, doi amici străvechi de-ai convivului meu! Ne salută caragialian şi se aşează la masa noastră netă! Cică au „picat” întâmplător, dar…
Ieri – să tot fi fost vro treisprezece ceasuri şi cincisprezece minute postmeridian – mă apelează vechiul şi venerabilul meu amic, moş Ion Mutelcă! Îmi dă bineţe şi-mi spune cu ton aproape poruncitor să iau un taximetru şi să „zbor” cât pot de repede la „Cireşica”, unde mă aşteaptă să…
Iată-i la geamul deschis! Bibilică şi bibiloi! Se admiră...şi fumează şi sparg seminţe! Şi tot ce produc – scrum şi chiştoace şi coji – scuipă şi azvârle în decor! Îi ştiu de vro douăzeci de ani! El a fost mecanic! Ea a fost mecanică! Acum, că tot au ajuns la…
Iată, e mijlocul nopţii! Un mitocan opreşte automobilul şi claxonează de mama focului, să-şi cheme proasta la control! Şi dă-i, şi claxonează, şi deranjează tot cartierul! Nu apare nici o Autoritate publică, aşa, să-l „instruiască”! De grija ţării, între/rupţi de muncă/ – băieţii mei cinstiţi şi patrioţi,/ mârlanii mei cu…

La pas...prin Oraşul fără Cap Compas (IV)

Scris de Sâmbătă, 04 Mai 2019

Sigur că da!...Oraşul se scufundă! Nu avem bani! Nu avem specialişti! Nu avem chef! Nu avem timp! Nu avem vreme!...Dar avem de toate pentru ca să plătim şi să zbânţuim festivalul peştelui împuţit politic, să aducem tot felul de „trupe”, de „artişti” şi de „profesionişti” ale/ai behăiturilor, ale/ai zbieretelor pe…
Treci prin Micro 17, mai ales dacă locuieşti în el. Treci mai tare sau mai încet. După cum te-ndeamnă perspectivele. Şi după cum ţi-i felul de a fi. Sau de a nu fi. Treci şi-ţi asumi un mare risc. Fiindcă, parol, în fiecare zi se găseşte o droaie de terorişti…
Desigur – când se dă cu stângul în dreptul, când la un şurub de 8 se foloseşte o piuliţă de 10, când „muncitorul” companiei care renovează strada clămpăneşte alcool în timpul serviciului – e mai uşor de căutat şi de găsit scuze decât soluţii, e mai „rentabil” să apelezi la…
Oraşul se scufundă, se jerpeleşte, se întristează. Te uiţi la el...şi parcă ar vrea s-o tulească din ghearele „iluştrilor” contemporani. Nu-ţi trebuie cine ştie ce şcoliri pentru ca să-ţi dai seama de ce şi de unde vine această Absenţă a Perspectivelor, această Lipsă de Bun Gust şi de Gust Bun,…

Dacă nu e Obligativitate, Nimic nu e!

Scris de Marți, 30 Aprilie 2019

Gurile rele/bune spun că – o ţâră mai în urmă, ca să fie toată lumea sătulă şi copiii cu burţile goale, cum zice un distins învăţător când subliniază o acţiune/activitate sortită eşecului – Autoritatea Locală a făcut raiduri şi intervenţii şi cercetări şi investigaţii şi iscodiri pentru stoparea/prevenirea infracţiunilor şi…

Nu ai de unde să nu mai vii

Scris de Vineri, 26 Aprilie 2019

Cu atâta intensitate pot pentru ca să mă gândesc la tine şi cu atât de mult zor şi dor pot pentru ca să vreau să vină iarna, încât chiar te văd aievea şi chiar aud cum începe să ningă. Te văd venind dinspre "nordul obiectelor" (cum zice poetul Ioanid Romanescu)...…

Pezevenghi şi Zei de Vinilin

Scris de Joi, 25 Aprilie 2019

N-am putut să nu dialoghez imaginar cu cea mai veche şi mai flămândă dintre pământeni. Chiar reciteam "Întâlnirea din pământuri", chiar mă încerca un soi ciudat de nostalgie moromeţiană, un fel de dor pentru sat: satul lui Marin Preda, satul lui Ioanid Romanescu, satul lui Ion Avram, satul multora dintre…
Pagina 1 din 70