Ministerul Muncii a făcut precizări cu privire la efectele legii privind salarizarea bugetarilor, susţinând că scopul acesteia a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul că, pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din instituţiile statului aveau salarii diferite.
Ministerul Muncii a explicat, într-un comunicat de presă, că un director executiv gradul II la APIA avea un salariu brut de 12.371 de lei, în timp ce un director executiv grad II la Garda de Mediu avea un salariu brut de 4.172 de lei, iar un consilier de ministru la Ministerul Muncii avea un salariu brut de 6.700 de lei, în timp ce un consilier de ministru la Ministerul Sănătăţii avea un salariu brut de 12.000 de lei.
În acelaşi timp, raportul între cel mai mic salariu din sistemul bugetar şi cel mai mare era de 1 la 18, mulţi dintre bugetari având salarii mai mari decât preşedintele României, iar prin această lege s-a consfinţit ca cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie cel al preşedintelui României, raportul devenind astfel 1 la 12.
Ajustarea salariilor
Din acest motiv, s-a luat măsura ajustării tuturor salariilor care depăşeau indemnizaţia preşedintelui României, în general a celor cu funcţii de conducere, mai susţine Ministerul Muncii. "O altă inechitate, care nu avea legătură cu indemnizaţiile de conducere, era la nivelul salariilor IT-iştilor din diferite instituţii. De exemplu, un IT-ist de la ANPIS avea un salariu brut de 4.019 lei, în timp ce un IT-ist de la ICCJ avea un salariu brut de 9.322 de lei. Prin urmare, măsura a fost şi de ajustare, în sensul în care, în anul 2022, toţi IT-iştii vor avea un salariu brut de 9.300 de lei, ceea ce duce la o uşoară diminuare în cazul celui de la Justiţie şi la o creştere cu 67 la sută în cazul celui de la ANPIS", mai arată Ministerul Muncii.
Instituţia susţine că, în anul 2022, tot sistemul de salarizare va fi complet echilibrat - cei aflaţi în baza de jos a piramidei salariale vor avea creşteri treptate, în unele cazuri duble faţă de nivelul lunii iunie 2017, cei de la jumătatea piramidei salariale vor avea creşteri mai mici sau vor stagna, iar pentru aproximativ trei la sută dintre bugetari s-au operat ajustări, astfel încât niciun bugetar să nu aibă un salariu mai mare decât al preşedintelui României, iar pentru muncă egală să fie salarii egale, în toate cazurile. De altfel, faptul că de la 1 ianuarie 2018 salariile foarte mari vor scădea a fost cunoscut încă din momentul dezbaterii legii în Parlament, mai susţine ministerul.
Bani pentru grefieri
În ceea ce priveşte salariile grefierilor, una dintre categoriile care reclamă că de la 1 ianuarie vor primi, în unele cazuri, salarii mai mici, Ministerul Muncii spune că a solicitat şi primit de la Ministerul Justiţiei lista cu salariile în plată la categorii de personal din sistemul Justiţiei şi a operat modificări salariale pentru grefieri între 23 la sută şi 91 la sută, până în 2022, etapizat.
"În ceea ce priveşte transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, întreg sistemul public beneficiază de o majorare de 25 la sută, de la 1 ianuarie 2018, care acoperă procentul aferent contribuţiilor plătite de angajator, motiv pentru care nu există posibilitatea ca venitul net al vreunui angajat cu normă întreagă, din sistemul bugetar, să scadă, cu excepţia celor 3 la sută care au suferit ajustările salariale amintite. În acelaşi timp, angajaţilor cu normă parţială din sistemul bugetar li se aplică efectele OUG referitoare la plata contribuţiilor la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce duce la diminuări de venituri, motiv pentru care ministerele de resort vor lua măsuri pentru a li se constitui o normă întreagă. Menţionăm că reprezentanţii grefierilor nu au contactat, până la acest moment, MMJS, pentru vreo discuţie legată de motivele unor eventuale scăderi de salarii. MMJS este deschis oricărei discuţii în vederea clarificării subiectului în cauză, cu atât mai mult cu cât doar grefierii care se regăsesc în structura anumitor Curţi de Apel au anunţat proteste din cauza scăderilor salariale", mai susţine Ministerul Muncii.
