Perspectiva prelungirii războiului din Orientul Mijlociu, care va lipsi economia mondială de circa 20% din necesarul de petrol, în urma blocării strâmtorii Ormuz, va avea ca efect menținerea inflației în apropierea pragului de 10%.
Creșterea prețurilor va reduce și mai mult consumul, care s-a contractat în ianuarie cu 25% față de ultima lună a anului trecut, respectiv cu 9,1% comparativ cu aceeași lună din 2025. Tendința va afecta direct evoluția creșterii economice iar România ar putea intra oficial în recesiune, evoluție care se va reflecta și în creșterea costurilor la care poate împrumuta statul atât din piața locală cât și din cea internațională.
La jumătatea săptămânii, INS a anunțat că inflația care a scăzut în februarie la 9,31%, de la 9,62% în ianuarie, ceea ce face ca România să ocupe prima poziția la nivel european.
În opinia membrilor CFA România, inflația ar putea depăși ușor pragul de 10%, tendința urmând a se inversa începând cu august, pentru ca la sfârșitul anului să se plaseze la 7 – 8%, față de prognoza de 3,9% făcută de BNR în ultimul său Raport asupra inflației.
Cu toate acestea, cursul euro a rămas stabil, în contrast cu volatilitatea pe care au cunoscut-o alte monede din regiune. În schimb, nivelul indicilor ROBOR s-au menținut la valori comparabile cu cele din ianuarie.
Săptămâna a debutat cu o medie de 5,0979 lei și a terminat-o la 5,0947 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,092 – 5,095 lei, iar piața s-a închis la 5,093 lei.
Inflația mare a modificat evoluția descendentă a indicilor ROBOR, iar Trezoreria statului nu s-a mai putut împrumuta din piața locală la ultimele patru ședințe de licitație, din cauza dobânzilor prea mari solicitate de bănci și clienții acestora.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%, față de 5,74%, la sfârșitul lui februarie.
Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,93%, comparativ cu 5,79% în ultima ședință a lunii trecute, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,0%, față de 5,93%, la finalul lui februarie.
Creșterea PCE de bază inflației din Statele Unite în februarie, față de aceeași perioadă a anului trecut, unul din principalii indicatori urmăriți de Rezerva Federală, a majorat cererea de monedă americană, într-un moment în care aceasta și-a consolidat statul de „refugiu".
Un raport Goldman Sachs prognozează că Fed ar putea opera două reduceri ale dobânzii, care fluctuează din decembrie trecut în culoarul 3,50 – 3,75%, abia în septembrie și apoi decembrie, față de iunie și septembrie, în cazul anticipărilor anterioare.
Euro a scăzut de la peste 1,165 dolari, la începutul săptămânii, la 1,1411 dolari, la finalul ei, când piața americană s-a închis la 1,1416 dolari. În cea locală, cursul monedei americane a urcat vineri la 4,4429 lei, maxim al ultimelor aproape nouă luni.
Francul elvețian a început săptămâna cu un maxim istoric de 5,6621 lei și a terminat-o la 5,6401 lei. Media lirei sterline a urcat joi la 5,9021 lei, dar a scăzut vineri la 5,8949 lei.
Prețul gramului de aur a încheiat săptămâna la 727,9905 lei față de 721,9548 lei, la începutul ei, după creșterea de joi la 734,4528 lei. Scăderea de vineri s-a datorat retragerii metalului galben până la 5.009 dolari, maximul zilei fiind de 5.129 dolari/uncie.
