Compania a stopat negocierile cu autorităţile locale din Galaţi şi alte câteva oraşe din ţară din cauza „lipsei de interes” faţă de proiectele prezentate, a declarat directorul general al Usitall, Mattias Philipsson * La Galaţi, acordul pentru investiţia de 200 de milioane de euro a rămas în aer din cauza condiţiilor speciale pe care le solicită Usitall * Fiecare primar cu suedezii lui
Investiţia de 200 milioane de euro a suedezilor de Usitall la Galaţi într-o centrală de producere a energie electrice din deşeuri va rămâne sublimă, dar… va lipsi cu desăvârşire. Directorul general al Usitall, Mattias Philipsson a anunţat, ieri, că, la nivelul conducerii companiei s-a luat decizia renunţării la investiţiile în România, pe lângă Galaţi suedezii având de-a lungul timpului negocieri şi cu autorităţile locale din Bucureşti, Timişoara, Tulcea şi Ploieşti. "Motivul pentru care am decis să stopăm discuţiile cu autorităţile locale din România este lipsa lor de interes. A fost dificil până să şi discutăm cu ei. Nu înţeleg de ce nu au vrut", a declarat Mattias Philipsson. Compania Usitall este deţinută de municipalitatea din Linköping, iar epopeea ei în România a fost una destul de lungă. Specializaţi, printre altele, în construcţia şi operarea de centrale de producţie a energie electrice şi termice bazată pe deşeuri, suedezii au tot încercat din 2008 şi până în prezent să se asocieze cu primării din România pentru a construi incineratoare de deşeuri, respectiv unităţi care produc energie electrică. Obiectivul era de a construi două, trei centrale, fiecare necesitând investiţi, în funcţie de puterea instalată, cuprinse între 100 şi 200 milioane de euro.
Un acord din alt mandat
La Galaţi negocierile cu Usitall au ajuns într-o fază destul de avansată, iar în aprilie a.c. chiar s-a bătut palma între fostul primar Dumitru Nicolae şi Mattias Philipsson sub forma unui acord de principiu. Ideea era ca oraşul să aibă o a doua sursă de energie termică ieftină, în memorie fiind încă proaspete războaiele dintre Electrocentrale şi Apaterm. Nicolae s-a convins personal de performanţele celor de la Usitall şi printr-o vizită la Linköping, iar acordul dintre cele două părţi s-a făcut pe un fundal plin de entuziasm, martor al fericitului eveniment fiind inclusiv Excelenţa Sa Anders Bengtcén, ambasadorul Suediei în România.
„Pariu” investiţional cu riscuri
Visul de 200 de milioane de euro s-a spulberat după alegerile locale, când la cârma primăriei a venit Marius Stan. Totul a fost bine şi frumos până când s-a intrat mai în profunzimea proiectului de hotărâre prin care urma să fie validat acordul de asociere cu Usitall. În plenul CL Galaţi, în iulie a.c., primarul Marius Stan explica faptul că, potrivit draftului de contract, suedezii îşi doreau o atribuire directă a serviciului de procesare a gunoaielor. Mai mult, se cerea garantarea de către municipalitate a unui preţ de achiziţie a energie termice (cam 40 la sută din necesarul la nivelul Galaţiului) pe o perioadă foarte lungă de timp. Cum astfel de prevederi reprezintă un „pariu” investiţional destul de riscant, Primăria Galaţi a înaintat dosarul Usitall spre analiză şi obţinerea unui aviz din partea Ministerului Afacerilor Externe. Totodată, primarul Marius Stan a precizat că, oricum ar sta lucrurilor, serviciul cu pricina nu va fi atribuit fără licitaţie. „Că va fi firma suedeză, că vor fi italieni, nemţi, mai ştiu eu ce alte naţionalităţi, un lucru e sigur, trebuie să venim cu o alternativă la energia termică pentru că monopolul pe care Electrocentrale îl deţine la ora actuală în Galaţi creează populaţiei o problemă”, declara la acea vreme Marius Stan.
Iată însă că Usitall şi-a pierdut răbdarea şi a rupt pisica în două, renunţând total la investiţiile preconizate. Directorul general Mattias Philipsson a declarat că, pentru cel puţin un an compania nu va mai încerca să aibă negocieri cu primăriile din România. "Nu cred că vom mai cheltui bani pentru o vreme, cel puţin pentru anul viitor, dar păstrăm o uşă deschisă", a spus reprezentantul companiei suedeze. Prin urmare, deocamdată, rămânem tot cu vechiul CET. Dar, nu se ştie. Noul primar are şi el suedezii lui şi nu ar fi exclus ca municipalitatea să primească o nouă ofertă.
