Evenimentul din weekendul trecut, superconcertul "Forza Zu", a fost, cel puţin prin prisma popularităţii, un mare succes. Dincolo de ce s-a produs pe scenă, aspect unde aprecierile diferă în funcţie de gusturi, stadionul "Dunărea" a fost mai populat ca la celebra victorie cu Juventus Torino. A fost o trăire comună cum n-a mai văzut Galaţiul din istorica lună mai a anului 2011, de la momentul "Oţelul, campioană".
Reversul medaliei îl reprezintă ce a rămas în urmă. Terenul arată groaznic, gazonul nu mai există, iar camioanele care au intrat au lăsat urme adânci în puţina zgură de pe pista de atletism. La aceasta din urmă, există aprobat proiectul de modernizare, s-au făcut primii paşi, iar cel mai probabil anul următor se va ajunge la realizarea concretă a noii piste. Până atunci, va fi nevoie de operaţiuni de îndreptare a celei existente, ideal ar fi şi cu un nou strat de zgură, să aibă atleţii cât de cât unde să-şi facă treaba.
Trecem la celălalt aspect, gazonul. Acolo ar fi vrut echipa de fotbal Universitatea "Dunărea de Jos" să-şi joace meciul de baraj pentru promovarea în Liga a III-a, dar la cum arată terenul cred că-i imposibil, mai sunt doar două săptămâni. Va urma o eventuală însămânţare, proces la capătul căruia se va ajunge la stadiul dinaintea concertului. Plin de dâmburi, denivelări, oricât l-ai uda şi tăvălugi, cu un risc de accidentări pentru sportivi destul de mare.
Ideea ar fi că, dacă tot este în acest moment impracticabil, în loc de cârpeli, să facă eforturi municipalitatea de a-l reface la un nivel calitativ optim, cu schimbarea suprafeţei de joc. Aşa cum s-au putut aduce rulouri de gazon pentru scuarurile de pe Brăilei şi bulevardul Galaţi, normal ar fi să se poată şi pentru stadion.
Nevoie de acest teren pentru fotbalul gălăţean este stringentă. În cazul promovării, ar avea unde să-şi joace meciurile din Liga a III-a cei de la Universitatea, iar echipa de fotbal feminin AFC Universitatea ar putea să-şi dispute aici meciurile din prima ligă, pe care până acum le-a disputat pe sinteticul de la "Siderurgistul". De asemenea, s-ar mai rezolva problema terenurilor de antrenament şi competiţii, una destul de mare acum, când sunt utilizabile, ca terenuri ale municipalităţii, doar "Dunărea II" şi "Siderurgistul", prea puţine faţă de numărul foarte mare de echipe de copii, juniori, din Liga a IV-a, poate Liga a III-a şi cea feminină.
